Se pot folosi următoarele plante medicinale: afin, angelică, anghinare, armurariu, busuioc, captalan, cerenţel, chimion, cicoare, cimbrişor, coada racului, coada şoricelului, coriandru, cruşin, cuişoare, dovleac, fasole, fenicul, ferigă, fierea pământului, ghimber, ghinţură, iarba şarpelui, in, isop, lemn dulce, levănţica, măghiran, mătăciune, mătrăgună, menta, muşeţel, muştar alb (seminţe întregi), obligeană, păpădie, pelin, pepene verde, porumb, porumbar, răchitan, revent, ricin, roiniţă, rostopască, salvie, schinel, schinduf, ştevia stânilor(fructe), tarhon, trifoişte, varză, vetrice.
Modul de folosire al plantelor medicinale:
Afin (Vaccinum myrtylis) infuzie din 1-2 linguriţe de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se vor face spălături de mai multe ori pe zi, obligatoriu după fiecare masă. Se foloseşte în afecţiuni bucale sau boli cronice ale pielii. Se pot de asemenea consuma fructe, pentru efectul antibiotic.
Angelică (Angelica arhangelica) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma câte 1 cană după fiecare masă, pentru efectul de alcalinizare al conţinutului stomacal. Se poate lua şi sub formă de praf care se obţine cu râşniţa de cafea şi din care se pune un vârf de cuţit sub limbă pentru 5 minute, apoi se înghite cu apă. Se poate folosi şi rădăcina la fel.
Anghinare (Cynara scolymus) infuzie din 1-2 linguriţe de plantă mărunţită se vor pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se vor putea consuma 2-3 căni pe zi. Ajută la dezintoxicarea organismului.
Armurariu (Sylibum marianum) 1 linguriţă de seminţe măcinate se pun la 250 ml apă şi se fierb timp de 5 minute apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Este cea mai eficientă plantă mai ales atunci când există şi o afecţiune a ficatului.
Busuioc (Ocinum basilicum) infuzie din 1-2 linguriţe de plantă mărunţită se vor face spălături de mai multe ori pe zi, obligatoriu după fiecare masă. Se foloseşte în afecţiuni bucale sau boli cronice ale pielii. Este indicat datorită acţiunii antibiotice în toate afecţiunile digestive.
Captalan, 1 linguriţă de rădăcină se pun la 250 ml apă şi se fierb timp de 10 minute apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.
Cerenţel (Geum urbanum) 1 linguriţă de rădăcină se pun la 250 ml apă şi se fierb timp de 10 minute apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Se indică în cazurile când este asociată şi hemoragie.
Chimen (Carum carvi) infuzie din 1-2 linguriţe de plantă mărunţită se vor pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se vor putea consuma 2-3 căni pe zi. Este util şi în balonări sau diferite deranjamente stomacale.
Cicoare (Cichorium intybus) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi, călduţe. Se foloseşte mai mult pentru efectul laxativ.
Cimbrişor (Tymus vulgaris) infuzie din 1-2 linguriţe de plantă mărunţită se vor face spălături de mai multe ori pe zi, obligatoriu după fiecare masă. Se foloseşte în afecţiuni bucale sau boli cronice ale pielii. Este indicat datorită acţiunii antibiotice
Coada racului (Potentila anserina) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi, călduţe. Este utilă atunci când există hemoragii sau când este nevoie de diminuarea secreţiilor.
Coada şoricelului (Achillea milefolium) infuzie din 1-2 linguriţe de plantă mărunţită se vor face spălături de mai multe ori pe zi, obligatoriu după fiecare masă. Se foloseşte în afecţiuni bucale sau boli cronice ale pielii. Este indicat datorită acţiunii antibiotice conţinând azulene sau pentru efectul de oprirea diareei.
Coriandru (Coriandrum sativum) 1 linguriţă de seminţe măcinate se pun la 250 ml apă şi se fierb timp de 5 minute apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Se foloseşte pentru efectul carminativ.
Cruşin (Rhamnus frangula) se foloseşte coaja- 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe pentru 5 minute apoi se strecoară. Este cel mai puternic laxativ sau purgativ în funcţie de doza administrată.
Cuişoare (Syzygium aromaticum) se mărunţesc în gură 2-3 cuişoare pentru efectul calmant. Se poate de asemenea înghiţii de mai multe ori pe zi, deoarece este foarte indicată şi pentru acţiunea antibiotică.
Dovlecei- preparată în diferite preparate culinare (orice formă) ajută la alcalinizarea conţinutului stomacal. Se poate consuma şi sub formă de suc în amestec cu alte legume cu un efect mai puternic. De asemenea pulpa fiartă şi mâncată în orice cantitate. Este şi un laxativ blând.
Fasole (Phasoleus vulgaris) se indică să se fiarbă 2 linguriţe de teci pentru 5 minute, apoi se strecoară. Are acţiune diurertică şi laxativă.
Fenicul (Foeniculum vulgare) 1 linguriţă de seminţe măcinate se pun la 250 ml apă şi se fierb timp de 5 minute apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. În dureri este posibil să ajute de multe ori chiar şi praful de seminţe luat sub limbă pentru 5 minute apoi înghiţit cu apă. Are acţiune carminativă şi calmantă.
Ferigă (Dryopteris filix mas) se pune 1 linguriţă de rizom la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se consumă în trei reprize pe zi, pentru a elimina paraziţii intestinali. În cantitate mai mare este toxică. Ar fi mai bine să se prepare la farmacie deoarece conţine filicină care în unele cazuri poate să fie în cantitate prea mare. Se indică în cazul diferiţilor paraziţi intestinali.
Fierea pământului (Genţiana asclepia) 1 lingură de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă rece. Se pune apoi la fiert şi se lasă, până la temperatura de fierbere. Se ia apoi de pe foc. Se acopere pentru 10 minute. Se strecoară şi se beau 3 căni pe zi. Este foarte indicată pentru efectul de refacere al poftei de mâncare datorită principiilor amare. De asemenea stimulează secreţiile biliare, pancreatice şi a sucului gastric. Se poate deci folosi în toate aceste cazuri.
Ghimber (Zinghiber officinalis) 1 lingură de plantă mărunţită (rădăcină) se va pune la 250 ml apă rece. Se pune apoi la fiert şi se lasă, până la temperatura de fierbere. Se ia apoi de pe foc. Se acopere pentru 10 minute. Se strecoară şi se beau 3 căni pe zi. Redă pofta de mâncare şi este indicată şi la vomismente. Este şi un calmant nervos.
Ghinţură (Genţiana lutea) 1 lingură de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă rece. Se pune apoi la fiert şi se lasă, până la temperatura de fierbere. Se ia apoi de pe foc. Se acopere pentru 10 minute. Se strecoară şi se beau 3 căni pe zi. Este foarte indicată pentru efectul de refacere al poftei de mâncare datorită principiilor amare. Stimulează secreţiile organismului.
Iarba şarpelui (Echium vulgare) 1 lingură de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă rece. Se pune apoi la fiert şi se lasă, până la temperatura de fierbere. Se ia apoi de pe foc. Se acopere pentru 10 minute. Se strecoară şi se beau 3 căni pe zi. Are şi principii antibiotice. Se indică să fie folosită în toate cazurile în care sunt implicaţi agenţi patogeni care trebuie distruşi.
In (Linum usitatissimum) se consumă câte 1 linguriţă de seminţe aşa cum sunt pentru efectul mecanic care-l are asupra intestinelor, fiind foarte utilă în constipaţii. În plus ajută întregului organism conţinând şi o serie de hormoni.
Isop (Hissopus officinalis) 1 lingură de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă rece. Se pune apoi la fiert şi se lasă, până la temperatura de fierbere. Se ia apoi de pe foc. Se acopere pentru 10 minute. Se strecoară şi se beau 3 căni pe zi. Este posibil să se facă acest tratament perioade lungi de timp. Ajută la combaterea afecţiunilor digestive. Este o plantă aromată foarte mult folosită la majoritatea afecţiunilor digestive. Se poate folosi începând cu afecţiunile esofagului, stomacului, ficatului sau pancreasului stimulând secreţiile şi având şi un rol important de distrugerea agenţilor patogeni.
Lemn dulce (Glycyrriza echinata) se macină lemnul cu râşniţa de cafea şi se pune în gură pentru 5-10 minute cu scopul de a grăbi vindecarea leziunilor. Are şi un efect de calmarea durerii. Vindecă şi ulcerul gastic şi duodenal. Se mai poate folosi şi datorită fitohormonilor estrogeni pe care-i are şi care nu provoacă nici un efect negativ fiind foarte uşor asimilaţi de organism.
Levănţică (Leonorus cardiaca) infuzie din 1-2 linguriţe de plantă mărunţită se vor face spălături de mai multe ori pe zi, obligatoriu după fiecare masă. Se foloseşte în afecţiuni bucale sau boli cronice ale pielii. Este un bun calmant local şi general.
Măghiran (Majorana hortensis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi, călduţe. Este un bun calmant digestiv, indicat mai ales la persoanele sensibile şi copii.
Mătăciune (Dracophalum moldavica) 1 linguriţă de plantă mărunţită puse la 250 ml apă clocotită. În cazurile de ulcer se pot pune 2 linguri de frunze la 250 ml apă clocotită şi se bea din 2 în 2 ore câte o înghiţitură. Ajută la calmarea durerilor. Este util pentru efectul calmant.
Mătrăgună (Atropa belladona) este o plantă foarte toxică din care se extrage papaverina, este preferabil să fie utilizată doar sub îndrumarea unui farmacist care să măsoare cantitatea care se administrează, pentru a nu se întâmpla accidente ne dorite soldate cu moartea. Se indică ca un calmant puternic al durerii.
Mentă (Mentha piperita) 2 linguriţe de plantă se pune la 250 ml apă clocotită. Se lasă apoi timp de 15 minute şi se strecoară. Se vor consuma 3 căni pe zi. Este bun şi în cazul balonărilor. Stimulează secreţiile diferitelor organe: stomac, pancreas, ficat.
Muşeţel (Matricaria chamomilla) 1 linguriţă de plantă mărunţită (flori)se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi, călduţe. Se foloseşte pentru efectul antimicrobian puternic pe care-l are.
Muştar alb (Sinapis alba) seminţe întregi se înghit pentru stimularea secreţiilor stomacale. Se vor putea lua câte 1 linguriţă de seminţe o dată. Nu sunt indicate la copii.
Obligeană (Acorus calamus) o jumătate de linguriţe de rădăcină măcinată se pune în gură pentru 10 minute apoi se înghite cu puţină apă. Se poate face şi un ceai din 1linguriţe de rădăcină se pun la 250 ml apă şi se fierb timp de 10 minute apoi se strecoară. Se va consuma în cursul zilei. Ajută şi la reglarea glandulară a organismului şi reglează digestia.
Păpădia (Taraxacum officinalis)- 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Se mai poate folosi de la această plantă şi florile cu care se poate face un sirop foarte bun şi util. Tijele florale se pot consuma câte 10 tije pe zi, înainte de apariţia florii timp de 15 zile, pentru curăţirea organismului de toxine. Rădăcina 1 linguriţă se va pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Această plantă are op acţiune de curăţire a arterelor şi este totodată un tonic circulator fiind foarte indicată în bolile digestive şi multe alte afecţiuni.
Pelin (Artemisia absintum)- 2 linguriţe de plantă mărunţită se vor pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pot folosi la spălături bucale în infecţiile bucale. Este indicat datorită acţiunii antibiotice. Are şi principii amare care-l fac util în revenirea poftei de mâncare (anorexie) şi de asemenea poate fi folosit şi contra paraziţilor intestinali.
Pepene verde (Citrullus lanatus) Băutură din pepene verde. O jumătate de pahar de suc de pepene, o jumătate de pahar cubuleţe de pepene.
Înainte de prepararea băuturii, pepenele se răceşte moderat la frigider sau într-un loc răcoros. Într-un pahar se pun sucul şi bucăţelele de pepene verde, apoi se consumă imediat. Se bea de 2 ori pe zi, câte 1 pahar timp de o lună, însă medicul este acela care precizează durata curei.
Indicaţii: pentru prevenirea şi tratarea multor afecţiuni precum: hepatice, cardiovasculare, digestive, urinare, edeme, anemii, etc. Este un excelent preventiv şi de asemenea un bun diuretic.
Porumb (Zea mays) se foloseşte mătasea de porumb 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Are un remarcabil efect diuretic. Uleiul, câte 1 lingură seara mai ales cel din germeni ajută la scăderea colesterolului. Mătasea de porumb 1 linguriţă se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi, pentru efectul diuretic.
Porumbar (Prunus spinosa) 1 linguriţă de flori puse la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi, ca diuretic. Coaja 2 linguriţe fiartă sau fructele 2 linguriţe la 250 ml apă fierte timp de 10 minute apoi strecurat sunt un bun astringent contribuind la ameliorarea diareei. Se indică în cazurile mai uşoare.
Răchitan ((Lytrum salicaria) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi, călduţe. Se indică în diaree. Diminuează de asemenea secreţiile.
Revent (Rheum palmatum) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi, călduţe. Se indică ca laxativ sau diuretic.
Ricin (Ricinus comunis) se indică folosirea uleiului contra constipaţiei. Este un laxativ sau purgativ în funcţie de doza administrată.
Roiniţă (Melissa officinalis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi, călduţe. Este calmant. Se poate face un vin. La 1 litru de vin se pune 20 g de plantă şi se ţine apoi 8-10 zile agitând des, după care se strecoară. Se poate pune miere după gust. Se indică apoi folosirea a câte 50 g de vin după mesele principale sau o dată în zi. Ajută la dispariţia melancoliei şi se indică în toate afecţiunile care au şi substrat nervos.
Rostopască (Chelidonia majs) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate consuma în cursul zilei cu înghiţituri mici pentru efectul calmant şi totodată pentru diferite afecţiuni ale ficatului. Nu se supra dozează.
Salvie (Salvia officinalis) infuzie din 1-2 linguriţe de plantă mărunţită se vor face spălături de mai multe ori pe zi, obligatoriu după fiecare masă. Se foloseşte în afecţiuni bucale sau boli cronice ale pielii. Este indicat datorită acţiunii antibiotice. O altă acţiune este aceia de diminuarea secreţiilor, inclusiv transpiraţiei şi pentru faptul că are o serie de fitohormoni.
Schinel (Cnicus benedictus) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi, călduţe. Indicat pentru efect antibiotic.
Schinduf (Trigonele foenum graecum) 1 linguriţă de seminţe măcinate se pot pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se indică pentru efectul de stimulare şi chiar de reglare al secreţiilor pancreatice în special.
Ştevia stânilor (Astranthia major) se indică consumul fructelor în afecţiunile digestive, fiind cicatrizante. Se pot folosi crude sau chiar fierte. Este un bun laxativ.
Tarhon- tinctură din frunze şi lăstari tineri de tarhon. Se pune 50 g de plantă mărunţită la 250 ml alcool alimentar de 70 grade, pentru 15 zile. Se strecoară şi se toarnă în sticle mici de culoare închisă. Ţinută la rece bine închisă se poate păstra timp de 2 ani. Se iau înainte de fiecare masă câte 20 picături diluate cu puţină apă pentru majoritatea afecţiunilor aparatului digestiv. Se poate lua perioade lungi de timp. Are acţiune carminativă.
Trifoişte (Menianthes trifoliata) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi, călduţe. Este o plantă diuretică.
Varză (Brasica oleracea) se pun foi de varză proaspătă sub formă de cataplasmă de mai multe ori pe zi. Intern se poate consuma şi suc de varză proaspăt foarte indicat împreună cu suc de cartofi sau de morcovi şi alte legume să se consume zilnic. Poate vindeca în acest fel şi ulcerul.
Vetrice (Chrysanthemum vulgare) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi, călduţe. Este un bun antibiotic.
Afecţiuni acute stomacale şi intestinale: mătrăguna, menta, roiniţa sau cu acelaşi efect mătăciunea, muşeţelul, coada racului, chimenul, captalanul. Toate acţionează asupra florei patogene intestinale.
Afecţiuni cronice stomacale şi duodenale: ghinţură, fierea pământului, obligeană, trifoişte, angelică, schinel, pelin, coada şoricelului. Refac aciditatea, redau pofta de mâncare, cicatrizează.
Gastite hiperacide: banane, muşeţel, lămâie, lemn dulce, mătrăgună, cruşin, etc.
Meteorism: anason, chimen, coriandru, fenicul, măghiran şi alte specii bogate în substanţe volatile.
Ficat-bilă: anghinare, rostopască, salvie, păpădie, armurariu, cicoare, levănţică şi altele.
Antidiareice: afinul, coada racului, cerenţel, răchitan, porumbar, iarba şarpelui, ştevia stânilor (fructe).
Diuretice: reventul, cruşinul, ştevia stânilor, inul, ricinul, muştar alb (seminţe întregi).
Antihelmitice: feriga, pelinul, cătrănica, vetricea, schinduf, dovleacul.
În ulcer stomacal şi duodenal, gastrite- se indică folosirea sucului de cartofi, suc de sfeclă, suc de varză, sunt alcaline şi contracarează excesul de acid din stomac calmând durerile provocate de arsuri stomacale.
În afecţiunile ficatului şi căilor biliare- se recomandă folosirea sucului de morcovi, din ridiche neagră, din sfeclă sau din multe alte legume.
Dischinezie biliară- facilitează eliminarea fierii sucul de dovleac, băutură din dovleac fiert, infuzia de seminţe de mărar, infuzia din revent, păpădie şi rostopască, etc.
Constipaţie- băuturi din dovleac fiert, zeamă de varză murată, suc de varză albă crudă, decoct din rădăcină de revent. Prune uscate, curmale sau smochine consumate cu multă apă produc o uşoară purgaţie. Se mai poate folosi zmeura şi tărâţele de ovăz.
Meteorism- foarte folositoare pentru înlesnirea evacuării gazelor sunt: infuzia de seminţe de mărar, decoct din seminţe de pătrunjel sau macerat din seminţe de pătrunjel.
Balonări- chimenul face adevărate minuni, se pune la orice mâncare în orice cantitate mai ales la mâncărurile care produc balonări (fasole uscată, linte, varză, etc). Se face următorul amestec: 10 g seminţe de mărar, 10 g seminţe de anason, 10 g seminţe de fenicul. Se ia 1 lingură din acest amestec şi se pune într-un vas emailat cu 1 pahar de apă clocotită. Acoperiţi vasul pentru 15 minute apoi strecuraţi. Se bea câte o jumătate de pahar la 1 oră după masă de 2 ori pe zi. Ajută la eliminarea gazelor.
Hemoroizi- băuturi din legume cu efect laxativ: zeama de varză murată, sucul de varză albă crudă cu zeamă de varză murată, decoctul din rădăcină de revent.
Obezitate- sucul proaspăt de tomate, zeama de varză murată, infuzia sau decoct din rădăcină de revent. De asemenea tărâţe de grâu bine măcinate şi administrate cu iaurt.
Dizenterie bacteriană- rachiu din usturoi. Afin fructe sau coarne fructe.
Viermi intestinali- seminţe de dovleac sub diferite forme, decoct, fiert în lapte, etc. Se mai poate folosi laptele de ceapă şi decoct din usturoi.
300g seminţe de dovleac decojite şi pisate, o jumătate de pahar de lapte fiert şi răcit, 50 g de miere. Într-un vas se amestecă seminţele transformate în pastă, laptele şi mierea. Se prepară numai în ziua folosirii. Întreaga cantitate se bea puţin câte puţin pe nemâncate, în poziţia culcat; după 3 ore se ia un laxativ, iar după încă 30 minute se face o clismă. Cantitatea se lapte din seminţe de dovleac ce se administrează variază în funcţie de vârstă astfel: pentru copiii de 3-4 ani 75 grame, pentru copiii de 5-6 ani- 100 g, pentru copiii de peste 6 ani 150-200g, la adulţi se dă întreaga cantitate.
Pelin praf în amestec cu miere şi chiar clisme.
Rădăcină de ferigă.
Reţetă pentru vindecarea ulcerului gastric şi duodenal precum şi a gastritelor.
Compoziţie: 60 ml apă (2 linguri de supă), o lingură de făină de mălai cernut foarte fin, 1 lingură de miere de albine de bună calitate. Se pune apa la fiert într-un ibric, se pune făina de mălai şi se freacă la foc mic circa un minut. Se ia de pe foc, se adaugă mierea de albine şi se amestecă până ce se obţine o pastă perfect omogenă. Se consumă călduţă, dimineaţa pe stomacul gol. Efectul tratamentului se simte după consumarea a circa 400 g de miere de albine. În timpul tratamentului nu se consumă băuturi alcoolice.
Lapte cu ceapă şi miere pentru viermi intestinali: 2 cepe de arpagic de mărime potrivită, tocate mărunt, 1 pahar de lapte, 2 linguri de miere. Într-un vas emailat se pun laptele şi ceapa tocată. Se acoperă şi se fierbe la foc domol timp de 15 minute, după care se strecoară imediat. Se amestecă după răcire cu miere. Se poate păstra la temperatura camerei 2-3 zile, dar la frigider se poate ţine până la o săptămână.
Administrare: copiii până la 3 ani li se face o clismă călduţă seara folosind acest lapte, copiilor între 6-12 ani li se dau 3 linguriţe seara, copiilor mari şi la adulţi li se dă 3-4 pahare de 1-2 ori pe săptămână timp de 2 săptămâni.
Diaree- mere rase(fără coajă) afine şi eventual iaurt. Bananele au efect antidiareic restabilind totodată echilibrul substanţelor minerale din organism. Se bea ceai de salvie, sau de coajă de stejar.
Cură de dezintoxicare: dimineaţa la trezire se ia în gură 1 lingură de ulei de floarea soarelui cu care se clăteşte gura timp de 15 minute, fără să se înghită absolut nici o picătură (devine foarte toxic). Se aruncă la Wc-u şi se clăteşte foarte bine gura cu mai multe ape. Se spală bine pe dinţi. După ce se clăteşte gura cu uleiul, acesta trebuie să fie alb la culoare, în caz contrar înseamnă că nu s-a clătit cu suficientă forţă. Se face timp de 15 zile apoi se face o pauză de 7 zile şi în cazurile mai grave se poate repeta. Nu se va întrerupe tratamentul chiar dacă apar anumite tulburări, pentru că în acest caz înseamnă că tratamentul a fost eficient. Se dovedeşte util în toate afecţiunile ficatului, în boli cronice respiratorii, oboseală cronică, afecţiuni renale, ginecologice, intestinale, bolile pielii, afecţiuni articulare, flebite, tromboflebite, migrene, varice, etc.
Cărbunele de lemn.
Tratamentul cu cărbune de lemn datează de mii de ani, fiind încă şi astăzi folosit în multe sate. Acţiunea sa terapeutică se bazează pe proprietăţile sale antitoxice, absorbante, calmante, cicatrizante, antispastice şi antiinfecţioase. Este indicat în intoxicaţiile cu ciuperci sau alte plante otrăvitoare, cu pesticide, etc., în afecţiunile digestive precum diareea, dizenteria, arterită, astmă bronhic, alergie, hipercolesterolemie. În uz extern se foloseşte pentru tratarea eczemelor, rănilor, gangrenei, urticariei. Este contraindicată administrarea cărbunelui celor care sufere de constipaţie.
În cazurile de intoxicaţie se dă bolnavului 1 lingură de praf de cărbune într-un pahar cu apă, de 2-3 ori la rând. În toate celelalte cazuri se ia după fiecare masă 1 linguriţă de pulbere în 200 ml apă sau ceai de sunătoare.
