luni, 11 octombrie 2010

Febra


            Febra este cea care ajută organismul să lupte cu boala şi din această cauză nu este bine să fie tratată, pentru că în acest fel se va scunde poate afecţiunea care există şi organismul luptă mai greu cu afecţiunea fără ajutorul febrei. În cazurile însă cu temperaturi mari se poate interveni, pentru scăderea febrei.
            Se vor putea folosi următoarele plante medicinale: brustur, brustur dulce, buberic, busuioc, călin, ceapă, cerenţel, cimbru, ciuboţica cucului, coacăz negru, creţuşcă, fag, fumăriţă, ghinţură galbenă, iarbă grasă, iarbă neagră, isop, lămâi, măceş, măcriş iepuresc, năvalnic, pătrunjel, roiniţă, salcie, soc, trifoi roşu, trifoişte de baltă, turtă, ţintaură, urechelniţă, urzică mică, varză,  viţa de vie, vulturică.
În cazul în care apare setea imperioasă provocată de temperatura ridicată se va consulta setea.
Tratament extern:
Cataplasme cu foi de varză strivite sau la care s-au tăiat nervurile. Se pun călduţe, apoi se înveleşte cu un cearşaf cald.
Cataplasme cu lut cald.
Cataplasme cu iarbă grasă macerată în oţet cu câteva grame de sare. Se ţin câteva ore pe tălpi.
Ciorapi muiaţi în oţet sau alcool se pun în picioare şi se ţin câteva ore sau toată noaptea.
Băi calde cu 2-3 grade sub temperatura corpului.
Băi calde de picioare cu esenţă de pin sau decocturi din plantele de mai sus şi eventual şi comprese pe frunte şi ceafă.
Se umezeşte un prosop cu apă rece şi se înveleşte bine tot corpul. Se înveleşte apoi în pături, pentru a transpira şi a scădea temperatura.
Cataplasme cu brânză de vaci care are un efect curativ excepţional în toate bolile inflamatorii şi stările febrile; se pune pe o pânză un strat de brânză de vaci, apoi acesta se aplică pe regiunea gambelor şi eventual ceafă şi frunte.
Fricţiuni uşoare şi comprese cu oţet aplicate la gambe (calde în diluţie cu apă), se pot aplica şi pe frunte şi ceafă de asemenea.
Ceapă (Allium cepa) – se taie 3-4 cepe care se introduc în şosete care se trag în picioare şi peste acestea se mai pune o pereche de ciorapi de lână. Se lasă peste noapte.
Inhalaţii cu aburi din plante aromate de 10 minute- se aplică de 2 ori pe zi.
Tratament intern:
 Ceaiuri din plantele de mai sus, băute calde şi dacă nu există contra indicaţii îndulcite cu miere.
Isop (Hysopus officinalis) 1-2 linguriţe de plantă mărunţită la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se beau 2-3 căni pe zi.
- 1 lingură de scoarţă de salcie (Salix alba) se fierbe timp de 5 minute în 250 ml apă şi apoi se mai pune 1 lingură de trifoi roşu (flori). Se acopere apoi 15 minute. Se strecoară. Se va consuma îndulcită cu miere (dacă nu există contra indicaţii) după gust. Se ia cu lingura câte 1 lingură pe oră, până la scăderea temperaturii
Soc (Sambucus nigra) 1-2 linguriţe de flori se vor pune mărunţite la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se beau 2-3 căni pe zi.
Ţintaură (Centaurium Umbellatum) -2 linguriţe de plantă mărunţită la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se beau 2-3 căni pe zi.
-Ceai combinat: se pune câte 50 g de plante din următoarele: fructe măceş, miez de lămâie, frunze roiniţă, frunze verbină, lămâiţă. Se ia 1 linguriţă din acest amestec măcinat şi se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se consumă în cursul zilei între mese.
-Ceai combinat: câte 50 g din următoarele plante: flori soc, flori tei, ţintaură, păpădie(fără rădăcină), coajă salcie, conuri hamei, Se macină 1-2 linguriţe din acest amestec. Se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi din acest ceai.

Diareea


      Boala constă în eliminarea de scaune frecvente, ne formate, care conţin resturi alimentare. Poate să conţină aceste resturi datorită faptului că în majoritatea cazurilor tranzitul intestinal este accelerat, sau există chiar tulburări de digestie sau de absorbţie.
   Cauzele acestora sunt foarte multe şi variate. In funcţie de aceste cauze se va administra şi tratamentul:
-Infecţii acute şi cronice. Se citează infecţii cu: salmonela, shigelle, clostridium, perfringens, stafilococi, esterichia Coli patogeni, virusuri, amebe, giardia, candida albicans, bacilul Koch, etc.
-Paraziţi: strongiloizi, ankilostome, tricocefali, ascarizi, oxiuri, trichina(în perioada acută), etc.
-Toxice: mercur, antimoniu, arsen, unele specii de ciuperci.
-Medicamente: antibiotice, antinevralgice, laxative, purgative, coleretice, Colchicina, Digitala, Rauwolfia, Guanetidina, antihelmitice, citostatice, indometacin, etc.
-Alergeni alimentari diferiţi în funcţie de sensibilitatea fiecărui om.
-Factori endocrini: hipertiroidism, boala Addison, diabet, adenom insular, carcinom intestinal, etc.
-Factori neuro-psihici: emoţii distonie neurovegetativă (diaree nervoasă ), stări de surmenaj.
-Procese inflamatorii intestinale: colita ulceroasă, boala Crohn, enterocolite, rectite, sigmoidite, diverticulite.
-Tumori intestinale: carcinom, limfosarcom, polipoză.
-Ischemii acute şi cronice.
-Maldigestia: anaclorhidrie şi achilie gastrică, insuficienţă pancreatică.
-Malabsorbţie: steatoree, sprue, fistule şi anastomoze digestive, boala Whipple, rezecţii de stomac sau intestine.
-Abuzuri alimentare: alimente bogate în celuloză, băuturi reci, alcool în special concentrat, etc.
   Având în vedere faptul că sunt foarte multe cauzele acestor diareei şi pentru o economie de spaţiu, ne-am gândit să dăm tratamentele pentru toate acestea împreună, cu atât mai mult cu cât aceste tratamente în general rezolvă toate aceste forme. Ar fi prea mult spaţiu ocupat ca să dăm pentru fiecare în parte tratamentul. Totuşi trebuie spus că este indicat să se caute cauza şi să se facă tratament nu numai pentru înlăturarea cauzei ci şi pentru eventualele modificări care le-a produs în organism.
Tratament:
            Se pot folosi următoarele plante medicinale: afin, calomfir, carpen, cerenţel, coada racului, corn, creţişoară, dreţe, dud, fag, gorun, iarbă neagră, mătreaţa bradului, mentă, molid, morcov, mur, năvalnic, nuc, nufăr alb, orez, orz, perişor, plămânărică, plop negru, porumbar, răchitan, răculeţ, răsgoace, salcie, salvie, sânişoară, scumpie, slăbănog, sorbestrea, stejar, troscot, ulm, urzică, urzică mică, urzică moartă albă, usturoiţă, vulturică.
Modul de folosire al plantelor medicinale.
Afin (Vaccinum myrtylis) se consumă fructele în cazul diareei câte 50-100 g fructe proaspete. Dacă nu este sezon se va pune 2 linguriţe de fructe uscate la 250 ml apă şi se lasă pentru 8 ore la muiat, ţinute la temperatura camerei. Se pun apoi la fiert pentru 5 minute. Se strecoară şi se pot consuma în funcţie de gravitatea afecţiunii între 3-6 căni pe zi. Se mai poate folosi afinata câte 50 ml odată luată de 2-3 ori, pe zi, până la trecerea afecţiunii.
Calomfir (Melitittis melissophyllum) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se consumă şi pentru faptul că pot distruge microbii care pot provoca diareea. Se pot consuma 3 căni din planta aceasta aromatică.
Carpen (Carpinus betulus) 2 linguriţe de coajă mărunţită se pun la 250 ml apă şi se fierb pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma până la 3 căni pe zi.
Cerenţel (Geum urbanum) 1linguriţă de rizomi se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute. Se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Datorită taninului şi substanţelor conţinute, este planta cel mai des utilizată. Micşorează şi cantitatea secreţiilor.
Coada racului (Potentilla anserina) conţine tanin substanţe amare şi mucilagii. Este foarte indicată datorită faptului că deşi conţine tanin care poate să rezolve diareea mai are în componenţă substanţe amare care ajută la digestie şi chiar mucilagii având rol şi în calmarea durerilor care sunt uneori prezente la această afecţiune. 1 linguriţă de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni preferabil înaintea meselor.
Corn (Cornus mas) se pot folosi fructele crude având efect astringent, se pot lua câte 100 g odată. În cazul când nu este în sezon se pot folosi uscate. Se pun 2 linguri de fructe uscate la 250 ml apă şi se fierb pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.
Creţişoară (Alchemilla vulgaris) 2 linguriţe de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi, pentru efectul astringent în diareei. Ajută şi fiind un antibiotic bun pentru o serie de germeni microbieni şi ajută la diminuarea secreţiilor interne.
Dreţe (Lysymachia numularia) O linguriţă de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute după care se va strecura. Această cantitate se va folosi în cursul unei zile. Este utilă şi în cazul durerilor.
Dud (Morus alba, nigra) frunzele conţin tanin, beta-caroten, acid folic, un aminoacid (arginina), adenină, carbonat de calciu, glucozide ale argininei, etc şi sunt indicate ca antidiareice. 1 linguriţă de frunze mărunţite se vor pune la 250 ml apă şi se fierb pentru 5 minute, apoi se strecoară. Se consumă 2-3 căni pe zi.  Are şi acţiune alcalinizantă.
Fag (Fagus sylvaticus)  Frunzele conţin: compuşi de natură flavonică, acid elagic, acid cafeic, acid cumaric, cvercetină, tanin, substanţe minerale. Sunt foarte utile în diaree. 1 linguriţă de frunze mărunţite se vor pune la 250 ml apă şi se fierb pentru 5 minute, apoi se strecoară. Se consumă 2-3 căni pe zi. Se mai poate folosi în cazurile mai grave coaja 2 linguriţe de coajă mărunţită se vor pune la 250 ml apă şi se fierbe pentru 10 minute, apoi se strecoară. Se pot bea 3 căni pe zi.
Gorun (Quercus petraea) coaja 2 linguriţe de coajă mărunţită se vor pune la 250 ml apă şi se fierbe pentru 10 minute, apoi se strecoară. Se pot bea 3 căni pe zi.
Iarbă neagră (Calluna vulgaris) planta conţine arbutilină, ulei eteric, tanoizi, etc. este astringentă şi antiseptică. 1 linguriţă de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot folosi 3 căni pe zi.
Mătreaţa bradului (Usnea barbata) Se va măcina cu râşniţa de cafea înainte de a se folosi. Se ia o linguriţă de praf care se va pune în 250 ml apă clocotită. Se va lăsa apoi 10 minute acoperit. Se va strecura apoi înainte de a se administra se va pune o linguriţă de bicarbonat de sodiu alimentar la această cantitate. Se va consuma cu înghiţituri mici. Telul acestor licheni are o puternică acţiune antimicrobiană şi chir şi antivirotică. Este indicată mai ales în enerocolite infecţioase su diaree. Acidul ursinic este unul dintre cele mai bune antibiotice.
Mentă (Mentha piperita) conţine o serie de taninuri care contribuie la normalizarea scaunului fiind totodată şi un antimicrobian. 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.
Molid (Picea albis) Muguri zdrobiţi- 2 linguriţe, se vor pune în 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 10 minute, după care se va strecura. Taninurile din aceştia ajută la dispariţia diareei.
Morcov (Daucus carota) Diaree infantilă- supă de morcovi; se curăţă 500 g de morcovi, se taie în bucăţi şi se fierb într-un litru de apă până când se moaie complet. Se trec prin sita de piureu. Se adaugă apă clocotită până se ajunge la 1 litru şi se mai pune ½ linguriţă de sare. Se administrează pe parcursul a 24 ore, timp de 2-3 zile. Se poate da cu biberonul, iar partea consistentă cu lingura. Laptele se reintroduce treptat, în 5-6 zile, micşorând cantitatea de morcov utilizată de la 500 g la 100 g la litru de apă. Se poate pentru cei mai delicaţi să se facă doar din 200 g în loc de 500 g. Se dă în acest caz o parte de supă pentru una de lapte, până la 3 luni apoi o parte supă la 2 părţi lapte, după această vârstă.
Mur (Rubus fruticosus)  2 linguriţe de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă şi se fierb pentru 5 minute. Se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.
Năvalnic (Phyllitis ocolopenobium)  O linguriţă de rizom uscat se va măcina cu râşniţa de cafea după care se va pune în 250 ml apă. Se acopere pentru 10 minute după care se va strecura. Se poate folosi intern câte 2 ceaiuri pe zi .Este astringent datorită taninurilor.
Nuc (Juglans regia) 1 linguriţă de frunze mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe pentru 10 minute, se strecoară. Se pot consuma 3 căni de ceai pe zi.
Orez (Oryza sativa) -Se va fierbe orez 50 g în 500 ml apă până se fierbe bobul. Se consumă apa şi mucilagiile şi se mănâncă orezul în afecţiunile de mai sus. Se poate folosi în orice preparat culinar cât de mult suportă fiecare în parte şi în funcţie de reacţia organismului şi de afecţiune.
Orz (Hordeum vulgare) -Se poate fierbe de asemenea 100 g de orz seminţe într-un litru de apă. După aceasta se va trece orzul prin maşina de carne după ce se strecoară şi după măcinare se amestecă cu lichidul în care a fiert.
Perişor (Pirola secunda) 2 linguriţe de plantă mărunţită, se va pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 10 minute după care se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Este bine să fie consumate înainte de mesele principale. Frunzele sunt antihemoragice datorită tanoizilor şi antidiareice.
Plămânărică (Pulmonaria officinalis) antidiareic, măreşte secreţia biliară, stimulează transpiraţia din corp, aromatizant, cicatrizant. 1 lingură de frunze mărunţite se va pune la 250 ml apă clocotită. Se va acoperi apoi pentru 10 minute după care se strecoară. Se pot consuma 2-3 ceaiuri pe zi, după mesele principale.
Plop negru (Populus nigra) o linguriţă de muguri zdrobiţi se vor pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 10 minute după care se strecoară. Se pot consuma 2 ceaiuri pe zi. Se indică şi datorită faptului că distruge foarte mulţi agenţi patogeni.
Porumbar (Prunus spinosa) Fructele sunt utilizate pentru proprietăţile lor astringente ca antidiareice, -O linguriţă de fructe se vor pune după zdrobire în 250 ml apă. Se vor fierbe la foc mic timp de 15-20 minute. Se strecoară şi se pot consuma 2-3 ceaiuri pe zi. Eficient în diaree, enterocolite, etc. Are un puternic efect astringent.
Răchitan (Lythrum salicaria) pe lângă acţiunea de precipitare a proteinelor, extractele obţinute au acţiune astringentă, antidiareică şi inhibantă asupra dezvoltării florei microbiene patogene intestinale. Împiedică fermentaţia intestinală. 1 linguriţă de plantă mărunţită la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 10 minute după care se strecoară şi se pot consuma 2-3 ceaiuri pe zi.
Răculeţ (Polygonum bistorca) este un astringent puternic folosit intern în diaree -o linguriţă de rizom se va pune mărunţit la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 10 minute după care se strecoară. Se vor putea consuma 2-3 căni din acestea pe zi
Răsgoace (Chamaenerion angustifolium) 2 linguriţe de plantă se vor pune mărunţite la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 10 minute după care se strecoară. Se pot consuma 2-3 ceaiuri pe zi.
Salcie (Salix alba) - 2 linguriţe de coajă mărunţită se va pune la 200 ml apă rece, se fierbe apoi 20-30 minute. Se strecoară şi se va lua câte 3-4 linguri pe zi. Sau -Se va transforma coaja în praf fin. Se va cerne. Se ia câte un vârf de cuţit odată
Sânişoară (Sanicula europaea) O linguriţă de praf de plantă se va pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 10 minute după care se strecoară. Se va consuma cu linguriţa în cursul unei zile
Slăbănog (Impatiens noli-tangere) -2 linguriţe de plantă mărunţită se vor pune în 250 ml apă. Se vor fierbe timp de 10 minute după care se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.
Sorbestrea (Sanguisorba officinalis) 1 linguriţă de praf fin obţinut cu râşniţa de cafea se va pune sub limbă pentru 10 minute, după care se va înghiţi cu puţină apă. Se va lua de 3 ori pe zi în afecţiunile interne. O linguriţă de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 10 minute apoi se strecoară. Se poate folosi la afecţiunile mai uşoare câte 2-3 căni pe zi.
Stejar (Quercus robur) coaja 2 linguriţe de coajă mărunţită se vor pune la 250 ml apă şi se fierbe pentru 10 minute, apoi se strecoară. Se pot bea 3 căni pe zi.
Troscot (Polygonum aviculare) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute şi apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi.
Ulm (Ulmus campestre) coaja 2 linguriţe de coajă mărunţită se vor pune la 250 ml apă şi se fierbe pentru 10 minute, apoi se strecoară. Se pot bea 3 căni pe zi.
Urzică (Urtica dioica) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se poate consuma după fiecare masă câte 1 cană.
Urzică mică (Urtica urens) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se poate consuma după fiecare masă câte 1 cană.
Urzică moartă albă (Lamium album) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se poate consuma după fiecare masă câte 1 cană.
Usturoiţă (Alliaria officinalis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se poate consuma după fiecare masă câte 1 cană.
Nuc- se iau membranele despărţitoare de la 500 g de nuci, după ce se sparg nucile şi se pun apoi în 250 ml alcool alimentar de 70 grade. Se lasă timp de 15 zile agitând des. Se strecoară. Se iau din acest preparat câte 10-15 picături diluate în 100 ml apă. Se pot administra de 2-3 ori pe zi. Imediat ce trec simptomele se renunţă la acesta fiind un preparat foarte puternic. Nuc- se pun nuci verzi tăiate mărunt într-o sticlă şi peste ele se pune alcool de 70 grade. Se va pune cât să le acopere şi să treacă puţin peste. Se lasă apoi timp de 15 zile agitând des. Se strecoară după cele 15 zile. Se va folosi câte 10-15 picături de 3 ori pe zi. Se ia diluat cu apă.
Orez- se ia o ceaşcă cu boabe de orez care se pune la 500 ml apă şi se fierbe până se moaie boabele. Se strecoară şi apoi se dă acest preparat să-l consume copiii în funcţie de vârstă se poate lua câte 1 linguriţă până la 100 ml o dată. Se ia de mai multe ori pe zi (2-3), până la tre4cerea simptomelor.
             Intru cât există în toate aceste afecţiuni şi o importantă influenţă a factorului nervos vom da prima dată câteva plante care se pot asocia la orice tratament în cazul în care este vorba despre o influenţă a factorului nervos.
            Plante indicate pentru calmarea nervoasă: cătină (datorită conţinutului în vitamine), dediţei, hamei, levănţică, măghiran, măselariţă, pin, sunătoare, talpa gâştei, tei, valeriană.
  La bolnavii care au şi alte afecţiuni asociate se va face în paralel şi tratamentul pentru aceste afecţiuni.
  La dureri se vor pune comprese calde, băi calde, sau se va face ceai din una din plantele indicate, la ulcer în cazul durerilor. 
Detailăm aici modul de folosire al afinului care are acţiune extrem de puternică.
-Afin- este planta cel mai des folosită. Se poate folosi în foarte multe feluri şi anume: frunzele- 2 linguriţe de frunze mărunţite se vor pune la 250 ml de apă. Se vor fierbe timp de 5 minute după care se strecoară. Se pot consuma 2-3 ceaiuri pe zi din acest ceai.
   Fructele: se vor putea consuma zilnic câte doreşte omul în funcţie de toleranţă ne având absolut nici o contraindicaţie .
    Suc din fructe proaspete se va consuma câte 100ml de suc de mai multe ori pe zi.
   Sirop din fructe, cu toate că este făcut  şi cu zahăr este foarte util în aceste afecţiuni, mai ales dacă este consumat diluat şi se va pune şi puţin suc de lămâie.
  Fructe uscate- se vor mărunţi 2 linguriţe de fructe şi se vor pune în 250 ml de apă, se fierb apoi timp de 15 minute, după care se vor consuma 2-3 ceaiuri pe zi.
 Tinctură din fructe se va lua la nevoie câte 10 picături diluate cu apă de 3-4 ori pe zi. In cazurile mai grave se poate lua şi câte o linguriţă de trei ori pe zi diluată cu apă. In cazul în care nu există în comerţ puteţi să faceţi dv. această tinctură.
  Prepararea tincturii: se poate face din fructe proaspete sau uscate care se vor zdrobi şi se pun într-o sticlă. La o parte de plante se va pune 5 părţi alcool alimentar de 70 de grade. Se va lăsa timp de 15 zile la temperatura camerei agitând des, pentru a se putea extrage principiile active din plante. După 15 zile se va strecura. Se va putea păstra timp de 2 ani. Administrarea se va face ca la tinctura din comerţ, adică se iau 5-10 picături de tinctură în diluţie cu apă de 3-4 ori. In cazurile mai grave se poate lua o linguriţă o dată, tot diluată cu apă.
            Afinata aşa cum se prepară ea normal cu zahăr care se pune peste afinele zdrobite este foarte indicată. Se va pune la un Kg de fructe zdrobite 500 g de zahăr. Se va lăsa apoi la soare o perioadă de 15 zile agitând des, apoi se va pune peste aceasta alcool preferabil peste 40 de grade. Se mai ţine cel puţin 15 zile după care se va strecura. Se poate păstra şi aceasta o perioadă de 2 ani, dacă este păstrată în sticle închise ermetic.
        Polen de albine este indicat să se ia pentru că reglează atât diareea cât şi constipaţia. Este bine să se ia în cură de minimum 21 de zile câte 20g pe zi în două prize.  
       Lăptişor de matcă-indicat pentru că reface organismul, este unul din cele mai utile preparate care se poate indica la toate cazurile în cure de 20 de zile.
   Formele acute cu febră şi alterarea stării generale trebuie neapărat tratate şi cu propolis care este cel mai indicat. Cei care au alergie la acest produs vor face tratament cu muguri de plop. Se vor lua 2 linguriţe de muguri care se zdrobesc şi se vor pune la 250 ml de apă. Se vor fierbe timp de 10 minute după care se va strecura. Se pot consuma 3 ceaiuri pe zi, cu înghiţituri mici călduţe.
   Cărbunele medicinal este util să se ia câte o linguriţă de praf fin măcinat de trei ori pe zi. Acest praf asigură curăţirea intestinelor de o serie de toxine.
     Argila se va lua argilă din locuri ne poluate şi se va pune o linguriţă la 250 ml apă seara iar dimineaţa se va bea apa de pe aceasta. După ce organismul se va obişnui se va putea lua şi argila o dată cu apa. Înainte fiecare om consuma apă de pe argilă, pentru că toate fântânile erau făcute cu argilă pusă între pietrele din zid şi nu erau atâtea afecţiuni poate tocmai din această cauză, pentru că argila este şi un antibiotic foarte util. Este bună argila care se găseşte în locurile unde domiciliaţi, galbenă, verde, roşie, cea cu care se fac oalele de lut sau care se foloseşte de artiştii plastici. Principalul este să fie luată din locuri ne poluate.
            Un remediu foarte simplu şi eficient: cafea măcinată. Se ia o linguriţă de cafea măcinată în gură, se ţine 10 minute, apoi se înghite cu apă. Diareea trece instantaneu. Nu se va da la copiii.
Dieta. Nu este nevoie ca omul cu diaree să flămânzească. I se pot da legume fierte, orez, morcovi în special fierţi, paste, cartofi. De asemenea şi fructe doar gătite. Dintre fructe mărul şi banana se pot da crude, celelalte doar gătite. Până la trecerea afecţiunii.

Dantura


            Este foarte important ca periuţa de dinţi să fie de foarte bună calitate şi confecţionată din fibre naturale sau artificiale foarte flexibile iar periuţa va trebui să aibă capul foarte flexibil. Se va executa periajul dentar după fiecare masă chiar dacă se mănâncă de mai multe ori pe zi. Periajul trebuie să dureze de fiecare dată cel puţin 3-4 minute. Se va face în toate sensurile, energic inclusiv bordura gingiilor apoi se va clăti cu multă apă.
Se pot folosi următoarele plante medicinale: chimen, coada şoricelului, gălbenele, hrean, lămâie, pătlagină, plop, podbal, ridiche, salcie, salvie, stejar, tei, usturoi, varză.
Modul de folosire al plantelor medicinale.
Chimen (Carum carvi)tinctură. Se pun 50 g de seminţe de chimen la 250 ml alcool alimentar de 70 grade. Se ţin apoi timp de 15 zile agitând de mai multe ori pe zi. Se strecoară apoi se pune într-o sticlă ermetic închisă. De fiecare dată când se spală pe dinţi se va pune 25 picături la un pahar de apă şi se poate clăti apoi gura cu acest lichid după fiecare periaj. Este foarte eficient pentru dezinfecţie sau atunci când există anumite afecţiuni în gură.
Coada şoricelului (Achillea milefolium)- 2 linguriţe de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se clăteşte gura de mai multe ori pe zi, fiind foarte utilă în inflamaţiile gingivale. Are şi o componentă antibiotică ajutând la distrugerea microbilor existenţi la nivelul gurii.
Gălbenele (Calendula officinalis) 2 linguriţe de plantă mărunţită (flori) se va pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se clăteşte gura de mai multe ori pe zi, fiind foarte utilă în inflamaţiile gingivale. Are şi o componentă antibiotică ajutând la distrugerea microbilor existenţi la nivelul gurii.
Hrean (Armoracia rusticona)- se rade hrean rădăcină şi se pune într-o sticluţă, apoi peste el se pune alcool sanitar. Se ţine astupat şi atunci când îl doare pe cineva dintele se va trage cu nara de partea de care este durerea cu atenţie aer din această sticluţă. Durerea cedează imediat. Este util chiar şi la copii mici.
Se poate consuma hrean rădăcină pentru a întării gingia.
Lămâie (Citrus lemon)-se poate spăla cu suc de lămâie o dată pe săptămână dinţii pentru a arăta curaţi şi albi sau pentru obţinerea albirii acestora. Este bine ca acest lucru să-l facă cei care au obiceiul să consume cafea zilnic.
Coaja de lămâie se poate folosi pentru frecarea dinţilor tot o dată pe săptămână pentru albirea dinţilor. Ajută şi la curăţirea lor.
Se pun câteva picături de suc de lămâie în apă şi se clăteşte gura energic cu ea pentru efectul tonic fortifiant asupra gingiilor. Se poate face zilnic.
Pătlagină (Plantago lanceolata)- o rădăcină se spală apoi se introduce în urechea de partea de care este prezentă durerea. Durerea va trece foarte repede.
Plop (Populus nigra) pulbere de cărbune de plop se foloseşte la periajul dinţilor în amestec cu tinctură de iod 5% 8de la farmacie). Se poate face zilnic. Albeşte dinţii şi curăţă perfect dantura.
Podbal (Tussilago farfara) frunze spălate proaspete se aplică pe gingia dureroasă pentru trecerea durerii. Este utilă şi în cazul extracţiilor dentare după intervenţie.
Ridiche (Raphanus sativus niger) se consumă ridiche pentru a se întării gingia.
Salcie (Salix alba) 2 linguriţe de coajă de salcie se pun la 250 ml apă şi se fierb apoi timp de 15 minute. Se strecoară apoi se clăteşte gura în cazul durerilor. Este foarte eficientă la calmarea durerilor.
Salvie (Salvia officinalis) se freacă dinţii cu frunze proaspete de salvie pentru a le reda strălucirea.
Stejar (Quercus robur) coajă de stejar 1 linguriţă şi 1 linguriţă de flori de tei se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se clăteşte gura în cazul durerilor sau al gingiilor gingaşe.
Tei (Tylium tomentosa) 2 linguriţe de flori mărunţite se vor pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se foloseşte pentru calmarea durerilor în cazul gingiilor mai gingaşe.
Usturoi (Allium sativum) se curăţă usturoi apoi se pisează şi se amestecă cu puţină sare. Se aplică pe încheietura mâinii (unde se pune ceasul) cu tifonul pe piele pentru 20-30 minute pentru a calma durerea de dinţi. Se aplică la mâna în partea în care este durerea.
Varză (Brasica oleracea) zeama acră de varză este foarte utilă să se clătească  gura de mai multe ori pe zi, pentru că conţine foarte multă vitamina C şi întăreşte gingia.
Slănină- se taie o felioară de slănină şi se aplică pe locul unde este durerea pentru calmarea durerii. Se poate lua după ce trece durerea.
Bicarbonat de sodiu alimentar. Se va pune pe periuţa de dinţi praf peste care se picură câteva picături de suc de lămâie. Este foarte util pentru albirea dinţilor sau în cazurile cu candidoză sau diferite afte bucale pe care le vindecă.

Carti de colorat pentru copii

Carti de colorat pentru copii
planse colorat, foi colorat, desene educative copii, invatare alfabet, litere, cifre, matematica