Albastrele - Centaurea cyanus - Fam. Compositae

Denumiri populare: buruiană-mnerie, clopoţel,  corcobeţică, corobăţica-albastră, dioc, droc, floare de grâu, floare- mnerie, floarea-paiului, floare-vânătă, ghioc, iarba-frigurilor, măturică, potroacă, slăvoc, tătăişă, vânătă, vineţea, vineţele.

În tradiţia populară: la tăieturi se puneau flori crude, fiind un leac la îndemână, în timpul secerişului.

Cu decoctul din flori se făceau spălături pentru dureri de ochi. Se credea în unele zone, că fiertura de albăstrele vindecă totdeauna ochii albaştri.

Se plămădea în vin sau bere pentru cei care nu puteau urina, iar pisată se lua ca purgativ.

Ceaiul se folosea pentru răceli şi boli de piept.

 La Măguri, se făceau cu ea abureli contra frigurilor.

Se mai folosea contra bolilor de piele fiertura din rădăcini, iar ceaiul din flori contra bolilor de rinichi.

Compoziţie chimică: conţine mici cantităţi de alcaloizi, hidrocarburi şi substanţe terpenoide. Florile conţin tanin, glucozid: centaurina, pigment antocianic: cianina, cicorina, antocianide, mucilagii, săruri de potasiu şi magneziu, substanţe amare.

Acţiune farmaceutică: astringent, antidiareic, creşte diureza, diuretic uşor, antiseptic ocular, calmant

Se poate folosi la următoarele afecţiuni: afecţiuni renale şi ale vezicii urinare, afecţiuni oculare, anorexie, atonie musculară, boli de piept, bronşite, boli intestinale (reface flora intestinală), calmant în iritaţii oculare, conjunctivite, creşte diureza, constipaţie, colici intestinale şi stomacale la sugari, cearcăne, diaree, dispepsie, disurie, eczeme zemuinde, eczeme pruriginoase, furunculoza pleoapelor, galactagog (creşte cantitatea de lapte la femeile care alăptează), lipsa poftei de mâncare, hemoroizi, infecţii intestinale, indigestii, iritaţii oculare, înroşirea pleoapelor, ihtioză, pleoape căzute, psoriazis, rinichi, răceli, reumatism, tăieturi, uscăciunea tegumentelor, ulceraţii supurate.

Preparare: o linguriţă de flori se va pune la 200 ml apă clocotită. Se va acoperi pentru 10 minute după care se strecoară. Se bea călduţ înainte de mesele principale

-Florile proaspete se pot folosi zdrobite pe o bucată de lemn, apoi se vor aplica sub formă de cataplasme în cazurile în care se folosesc extern. Intern se va lua din această pastă câte o linguriţă de 3 ori pe zi în afecţiunile de mai sus.

-Extern se poate pune tot din ceaiul de mai sus cataplasme sau comprese.

            Tot din flori proaspete sau uscate se poate face tinctură. Pentru aceasta se vor pune 50 g de flori mărunţite la 250 ml alcool alimentar de 70°. Se vor ţine într-un recipient închis timp de 15 zile la temperatura camerei agitând des. După 15 zile se strecoară şi se va pune în recipiente mai mici la rece.

Se va face o cură cu această tinctură, la 1 litru de apă, se vor pune doar 10 ml de tinctură. Se agită apoi se va folosi extern, la răni sau intern se va bea în loc de apă de băut.

Se mai poate lua intern câte o linguriţă diluată în apă de 3 ori pe zi.

-Praf: se va face praf din plantă uscată care se va măcina cu râşniţa de cafea. Se va lua un vârf de cuţit, până la o linguriţă de praf o dată şi se va lua de 3 ori. Se ţine sub limbă timp de 10 minute după care se înghite cu puţină apă.

Reţete combinate:

Boli de piept: se poate face ceai de albăstrele împreună cu: pătlagină, nalbă, lichen de islanda, brad. Una din ele sau mai multe pentru că vor avea un efect mai puternic.

Boli intestinale: pe lângă ceaiul de albăstrele se recomandă consumarea şi a iaurtului, iar în cazul diareei se va face un ceai de albăstrele cu frunze de afin.

Conjunctivite muco-purulente: se face o combinaţie de coada şoricelului cu albăstrele, gălbenele, isop, lichen. 2 linguriţe din amestec se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se fac spălături sau se aplică comprese pe ochi.

Constipaţie: se pot combina albăstrelele cu aloe caz în care dă rezultate absolut uimitoare. Se vor face pentru aceasta 2 ceaiuri, unul dimineaţa şi unul seara. Se poate lua şi tinctură cu aloe. 

Eczeme zemuinde: praf de albăstrele în combinaţie cu praf de aloe 1\1 aplicat local. La aceste afecţiuni cel mai bun rezultat se obţine dacă se va spăla local cu soluţie din 10 ml tinctură de arnică la 1 litru de apă.

Eczeme pruriginoase: se va amesteca cu ceai şi suc de lămâie la o cană de ceai de albăstrele.

Galactagog: ceai de albăstrele împreună cu fenicul (măcinat) 1\1, 2 linguriţe din amestec la 500 ml apă clocotită. Se acopere pentru 10 minute, după care se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.

Ihtioză: se amestecă ceai de albăstrele cu făină de in 1\1 şi se aplică local timp de 8-12 ore, după care se va spăla şi se unge local cu ulei de măsline. La fel se va proceda în psoriazis şi la uscăciunea tegumentelor. Este un tratament de durată, dar uşor şi dă bune rezultate. Se pot adăuga şi comprese cu zer.

Indigestie

Afecţiune alimentară temporară caracterizată prin „gură rea” (amară), limbă încărcată şi miros fetid, constipaţie sau diaree, cu o indiferenţă generală şi uşoare dureri în regiunea epigastrică. În unele cazuri apare şi febra mare bruscă. Poate fi cauzată de: o supraîncărcare a stomacului fie indigestia din alimente greu digerabile (scoici, cofalopode, grăsimi) fie de alimente alterate (carne congelată după ce a început procesul de alterare) se tratează cu comprese calde pe stomac, purgaţie, dietă riguroasă, câteva zile ceaiuri, bulion de legume, orez, paste făinoase. În cazurile grave se fac spălături gastrice.

Este o suferinţă care are de obicei o durată de numai 1-2 zile; survine după mese copioase, mai ales cu alimente greu de digerat (ouă, carne grasă, maioneză).

            Este mai frecventă la bolnavii de ficat, pancreas, stomac, etc.

            Simptome mai frecvente: gura amară, greţuri, dureri abdominale, diaree, constipaţie, febră sau vărsături.

            Se pot folosi următoarele plante medicinale: albăstrele, anason, angelică, cartof, ceapă, chimion, coacăz roşu, coriandru, fenicul, ginseng, ghimber, isop, măghiran, mătăciune, mentă, muşeţel, păpădie, roiniţă, varză.

            Tratament.

            Se va face un duş foarte cald apoi se pun pe abdomen comprese foarte calde dacă nu a trecut sau se face o cataplasmă de ceapă tăiată care se pune pe abdomen. Se pot face cataplasme şi au apă caldă sărată sau chiar cataplasmă de mămăliguţă.

Modul de folosire al plantelor:

Albăstrele (Centaurea cyanus) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se va consuma câte 1 cană de ceai cald după mese.

Anason (Pimpinella anisum)-15 g seminţe zdrobite se pun la 1 litru de apă clocotită. Se lasă apoi vasul acoperit timp de 15 minute. Se strecoară. Se consumă 3 căni pe zi, după mese.

Angelică (Angelica arhangelica)- se foloseşte rădăcina care ajută în cazul crampelor la stomac, indigestie sau lipsa poftei de mâncare. 2 linguriţe de rădăcină mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi sau doar la nevoie.

Cartof (Solanum tuberosum) se fierb cartofii şi se transformă în pastă, apoi se aplică cataplasmă pe abdomen. Se poate folosi şi sucul de cartof câte 100-200 ml în cazul indigestiilor.

Ceapă (Alium cepa) se taie mărunt bulbul de ceapă şi se fac cataplasme pe abdomen pentru calmarea durerilor. Se poate de asemenea consuma în alimentaţie.

Chimion (Carum carvi) se mestecă în gură 1 linguriţă de seminţe apoi se înghit cu apă, imediat după masă. Se poate de asemenea să se pună 1 linguriţă de seminţe la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se consumă 2-3 căni pe zi, câte una după fiecare masă.

Coacăz roşu (Ribes rubrum) se consumă câte 100 g de fructe după masă pentru a calma durerile şi a dispare indigestia.

Coriandru (Coriandrum sativum)- ajută la relaxarea muşchilor stomacului datorită uleiului esenţial care-l conţine. Este totodată şi un antiseptic. 1 linguriţă de plantă mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere apoi timp de 15 minute şi se strecoară. Se bea fracţionat în cursul zilei după mese.

Fenicul (Foeniculum vulgare) se mestecă în gură 1 linguriţă de seminţe apoi se înghit cu apă, imediat după masă. Se poate de asemenea să se pună 1 linguriţă de seminţe la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se consumă 2-3 căni pe zi, câte una după fiecare masă.

Ginseng- se găseşte la toate magazinele naturiste. Se foloseşte conform indicaţiilor producătorului.

Ghimber (Zinghiber officinalis)- 2 linguriţe de rădăcină mărunţită se pun la 250 ml apă şi se fierb timp de 10 minute. Se strecoară. Se consumă 3 căni pe zi. Se mai poate să se ia 2 capsule pe zi care pot înlocui ceaiul.

Isop (Hisopus officinalis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi, câte una după fiecare masă.

Măghiran- ameliorează digestia ajutând în cazul indigestiei. 1 linguriţă de plantă mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere apoi timp de 15 minute şi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi, după mese.

Mătăciune (Dracophalum moldavica) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi, câte una după fiecare masă. Ajută la ameliorarea digestiei.

Mentă (Menta piperita)- ajută la ameliorarea digestiei-2 linguriţe de plantă mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere apoi timp de 15 minute şi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi, după mese.

Muşeţel (Matricaria chamomilla)- 2 linguriţe de flori mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere apoi timp de 15 minute şi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi, după mese. Se indică în special atunci când s-au consumat alimente alterate.

Păpădie (Taraxacum officinalis) Se ia 1 linguriţă de rădăcină de păpădie şi se pune la 250 ml apă. Se fierbe timp de 10 minute, apoi se strecoară. Se poate consuma în cazul indigestiei până la 3-4 căni pe zi. Este indicat şi la dischinezii biliare şi afecţiuni renale.

Roiniţă (Melisa officinalis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi, câte una după fiecare masă. Ajută şi în cazul indispoziţiei nervoase.

Varză (Brasica oleracea) se folosesc frunzele de varză pentru cataplasme externe. Se taie nervura groasă de la varză şi se pun în mai multe straturi pe abdomen pentru calmarea durerilor. Se poate de asemenea consuma sub formă de salată cu piper şi ulei peste care se pune puţin suc de lămâie. Se consumă pentru stimularea secreţiilor şi pentru calmarea durerilor.

Oţet de mere cu miere se va pune 2 linguri la fiecare 250 ml apă şi se pune miere după gust, dacă nu există contra indicaţii. Se pot consuma 3-4 căni pe zi din acesta.

Se vor evita alimentele care se digeră greu şi cu pericol de alterare. Se poate pune compresă caldă cu apă simplă sau sărată pe abdomen, pentru trecerea durerii şi se va încerca să se provoace vărsături în cazurile mai grave, pentru a elimina alimentele care au produs indigestia.

Cărbune vegetal- se poate cumpăra de la farmacie şi se ia în acest caz 2 tablete după fiecare masă atunci când este nevoie sau se prepară. Se pune la ars într-o oală veche crengi de pomi fructiferi sau tei. Se lasă până se formează jar, apoi se pune capacul şi se lipeşte cu argilă, pentru a nu mai intra aerul înăuntru şi să ardă fără oxigen mocnit. Se lasă până a doua zi. Se cerne apoi şi se desparte de cenuşă. Se pune apoi în pungi de hârtie în locuri uscate. La folosire este bine să fie măcinat cât mai fin cu râşniţa de cafea, pentru că cu cât sunt mai fin măcinate cu atât este mai eficient. Se mai poate de asemenea cumpăra cărbune activ de la magazinele naturiste. Se pune în acest caz 2-3 linguri la o cană de apă, apoi se bea totul. Se poate face acest lucru de câte ori este nevoie.

Se va consulta obligatoriu medicul:

Când durerile de stomac ţin mai mult de 6 ore, s-ar putea să nu mai fie vorba despre o indigestie, ci de pietre la vezica biliară sau ulcer, apendicită, etc.

Dacă vomaţi sânge, sau aveţi scaun în sânge.

Dacă temperatura corpului este ridicată sau dacă urina este închisă la culoare.

Durerea situată în partea superioară a abdomenului care iradiază spre gât şi umeri, senzaţie de respiraţie grea sau senzaţii de slăbiciune generală, de sfârşeală ar putea fi semnele unui atac de inimă.