Eczema

Inflamaţie a stratului superficial al pielii. Se manifestă prin înroşirea ţesutului cutanat, apariţia unor mici vezicule şi senzaţia de mâncărime.

Este o dermatoză eritemato-veziculoasă, cu zemuire, eroziuni, scuame şi cruste dispuse în plăci şi placarde simetrice, pruriginoasă, foarte recidivantă cu mecanism alergic şi de natură endogenă.

Pruritul precede adesea erupţia, iar eritemul este de obicei palid, difuz însoţit de uşor edem. Pe aceste zone apar vezicule la câteva ore sau zile cu conţinut clar, putând forma pseudoglobule.

Zemuirea care apare este clară sau uşor gălbuie, durează câteva zile sau săptămâni şi se transformă în cruste, care cad spontan sau sub influenţa medicaţiei. Suprafaţa rămasă este roşie, netedă cu scuame furfuracee sau lameloase.

Eczemele se pot infecta, apare secreţia purulentă, cruste de culoarea mierii, pustule, limfangite, adenopatii inflamatorii.

Se descriu mai multe forme de eczeme:

-Eczeme papulo-veziculoasă constituită din papule mici având în vârf vezicule. Aceste leziuni confluează în plăci, placarde dând naştere la o altfel de eczemă.

-Eczema numulară care este de natură microbiană sau bacteriană.

-Eczeme lichefinizate, este o varietate de eczemă cronică, în care apare lichefinizarea, cu şanţurile interpapilare mai adâncite, cu apariţia de pseudopapule, piele îngroşată şi aspră la palpare. De multe ori este vorba despre o alergie care poate fi de natură: alimentară, medicamentoasă sau metabolică.

-Dermatita atopică- denumită în trecut diateza exudativă sau eczema constituţională, apare la sugar în etate de 2 luni, pe faţă simetric, respectând nasul şi regiunea periorală, sub formă de placarde roşii, edematoase cu vezicule mici, zemuinde, eroziuni, cruste fine, scuame. Are o evoluţie lungă. Leziunile se pot impetiginiza, infectarea cu virusul vaccinal sau herpetic producând pustuloza vacciniformă Kaposi-Juliusberg, tradusă prin apariţia bruscă de pustulo-bule, ombilicate, febră, adenopatie mare şi dureroasă. Din această cauză contactul lor cu copii care sunt recent vaccinaţi antivariolic sau purtători de virus herpetic, ca şi vaccinarea acestora este interzisă. Copii mai pot prezenta manifestări alergice (astmă, rinită, prurigo, eczemă). Alergenele de natură alimentară, microbiană şi alergenele inhalate sunt factori determinaţi în apariţia eczemei.

Tratament:

În primul rând se va căuta alergenul care va fi înlăturat dacă s-a găsit.

Se va continua apoi cu o curăţenie a organismului de toxine, care cel mai simplu se poate face cu ajutorul ceaiurilor diuretice şi laxative care sunt sub diferite formule prezentate în orice magazin de specialitate.

Se mai poate face ceva mai eficient şi anume să se facă clisme. Acestea se vor face 10 zile consecutiv câte o clismă seara cu 4 linguri de plantă la 1 litru de apă. Se vor fierbe timp de 5 minute apoi se strecoară. Se fac călduţe şi la presiune mai mică. Se pot face din: pelin, muşeţel, tătăneasă, brusture. Din care doriţi dv. La alegere.

Se va respecta până la vindecare un regim lacto- vegetarian şi făinos.

Se vor exclude de asemenea sau chiar se tratează dacă este cazul focarele de infecţie (dinţi, amigdale, etc).

Unde este cazul se va face un tratament pentru tulburările digestive, dacă sunt prezente.

Se vor consuma de asemenea foarte multe sucuri din legume şi fructe care conţin calciu.

Tratament local:

Se vor putea folosi următoarele plante medicinale: afine, aglică, asmăţui, brusture, coacăz negru, coada calului, coada şoricelului, dediţei, frag, frasin, fumăriţă, gălbenele, grâu, iarbă mare, ienupăr, ipcărige, lăsnicior, lemn câinesc, leuştean, levănţică, măr, mărul lupului, merişor, mesteacăn, migdal, morcov, mur, muşeţel, nalbă, nap, năsturel, năvalnic, nuc, orz, păpădie, pătlagină, pedicuţă, pir, plop negru, porumb, răchitan, roiniţă, rostopască, rozmarin, salcie, salvie, săpunariţă, scai vânăt, scânteiuţă, soc, stejar,  sunătoare, trei fraţi pătaţi, ţintaură, varză, vetrice, zămoşiţă, zârnă, zmeur, etc.

Modul de folosire al plantelor medicinale.

Afine (Vaccinum myrtylis) 1 linguriţă de frunze mărunţite se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute, apoi se strecoară. Se pun comprese locale. În unele cazuri de eczeme uscate se pot pune creme din afine care se găsesc la magazinele de profil.

Aglică (Primula acaulis)  2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi.

Asmăţui (Anthricus cerefolium) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi.

Brusture (Arctium lappa) 1 linguriţă de rădăcină se pune mărunţită la 250 ml apă şi se fierbe timp de 10 minute, apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături de mai multe ori pe zi.

Coacăz negru (Rubus nigra) 1 linguriţă de frunze mărunţite se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute, apoi se strecoară. Se pun comprese locale.

Coada calului (Equisetum arvense) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi.

Coada şoricelului (Achilea milefolium) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute. Se strecoară şi se pot consuma 2 căni pe zi. Are proprietăţi antiinflamatoare, antiseptice.

Dediţei (Pulsatilla montana) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi.

Frag (Fragaria vesca) 1 linguriţă de frunze mărunţite se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute, apoi se strecoară. Se pun comprese locale.

Frasin (Fraxinus excelsior) 1 linguriţă de frunze mărunţite se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute, apoi se strecoară. Se pun comprese locale. Se poate folosi şi coaja mărunţită 2 linguriţe puse la 250 ml apă şi fiert timp de 10 minute, apoi strecurat. Se pun comprese sau se spală local.

Fumăriţă (Fumaria officinalis) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi.

Gălbenele (Calendula officinalis) 2 linguriţe de plantă mărunţită (preferabil flori) se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Are şi efect antibiotic.

Grâu (Triticum aestivum) se poate folosi tărâţa de grâu 500g de tărâţe se pun într-un săculeţ care se pune în cadă şi se lasă să curgă apă fierbinte peste el. se indică să se folosească în cazul eczemelor întinse.

Iarbă mare (Inula halenium) se fierb timp de 20 minute 3-4 linguri de pulbere de rădăcină la 250 ml apă. Se strecoară, apoi se aplică comprese locale cu acest decoct. Are acţiune dezinfectantă şi antiinflamatorie

Ienupăr (Juniperus communis) 2 linguriţe de bace mărunţite se pun la 250 ml apă şi se fierb timp de 5 minute, apoi se strecoară. Se folosesc la tamponări sau chiar spălături locale de mai multe ori pe zi. Este un bun dezinfectant şi antibiotic.

Ipcărige (Gysophyla paniculat) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Se foloseşte atunci când există şi răni care trebuie curăţite.

Lăsnicior (Solanum dulcamara) se pun 2 linguriţe de plantă mărunţită la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute. Se aplică local compresă sau cu pansamente, de 2 ori pe zi.

Lemn câinesc (Ligustrum vullgare) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi.

Leuştean (Levisticum officinale) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Se poate folosi şi rădăcina.

Levănţică (Lavandula angustifolia) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Are acţiune dezinfectantă şi calmantă.

Măr (Mallus pumilla) 1 linguriţă de frunze mărunţite se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute, apoi se strecoară. Se pun comprese locale. Se mai poate pune măr ras care se va ţine în funcţie de toleranţa individuală.

Mărul lupului (Aristolochia clematitis) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Un bun dezinfectant care se foloseşte la eczemele microbiene cronice.

Merişor (Vaccinus vitis –idaea) 1 linguriţă de frunze mărunţite se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute, apoi se strecoară. Se pun comprese locale.

Mesteacăn (Betula verrucosa) 1 linguriţă de frunze mărunţite se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute, apoi se strecoară. Se pun comprese locale. Este un bun antibiotic. În unele cazuri se va pune în acest ceai şi o linguriţă de bicarbonat de sodiu alimentar.

Migdal (Prunus amygdalus) se foloseşte uleiul cu care se unge local.

Morcov Daucus carota) 1 linguriţă de frunze mărunţite se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute, apoi se strecoară. Se pun comprese locale. Se poate folosi şi morcov ras aplicat local pentru faptul că este cicatrizant.

Mur (Rubus fruticosus) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi.

Muşeţel (Matricaria chamomilla) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Are efect antibiotic.

Nalbă (Althea officinalis) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. 2 linguriţe de rădăcină se pot pune de asemenea la 250 ml apă şi se fierb pentru 10 minute, apoi se strecoară. Se fac spălături sau tamponamente locale.

Nap (Brassica napus) 1 linguriţă de frunze mărunţite se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute, apoi se strecoară. Se pun comprese locale. Se poate folosi şi rădăcina rasă aplicată local sub pansament.

Năsturel (Nasturtium officinalis) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Are şi efect antibiotic.

Năvalnic (Phyllitis ocolopenobium) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi.

Nuc (Juglans regia) 1 linguriţă de frunze mărunţite se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute, apoi se strecoară. Se pun comprese locale. Are efect astringent şi dezinfectant.

Orz (Hordeum vulgare) suc obţinut din mlădiţe tinere se poate pune de mai multe ori pe zi, pentru refacerea pielii. Se poate de asemenea fierbe 3-4 linguriţe în 250 ml apă până se moaie boabele apoi se strecoară şi se spală local cu această apă pentru efectul emolient.

Păpădie (Taraxacum officinalis) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. 2 linguriţe de rădăcină mărunţită se pun la 250 ml apă şi se fierb pentru 15 minute, apoi se strecoară şi se fac comprese locale, ajutând la curăţirea locală şi cicatrizare.

Pătlagină (Plantago lanceolata) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Se poate folosi şi frunza proaspătă aplicată sub pansament şi ţinută pentru 12 ore, apoi se înlocuieşte cu alta.

Pedicuţă (Lycopodium clavatum) se pudrează cu spori de mai multe ori pe zi. Este bun la eczemele în special umede.

Pir (Agropyron repens) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi.

Plop negru (Populus nigra) 2 linguriţe de muguri zdrobiţi se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se foloseşte pentru efectul antibiotic, cicatrizant şi emolient.

Porumb (Zea majs) se foloseşte uleiul din germeni de porumb cu care se va unge local de mai multe ori pe zi. Se foloseşte la rănile uscate.

Răchitan (Lythrum salicaria) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Este antibiotic datorită tanoizilor care-i imprimă şi caracterul astringent.

Roiniţă (Melissa officinalis) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Este un bun dezinfectant şi calmant totodată.

Rostopască (Chelidonia majs) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Se foloseşte în special la afecţiunile cronice.

Rozmarin (Rozmarinus officinalis) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Are şi acţiune dezinfectantă şi calmantă.

Salcie (Salix alba) 1 linguriţă de frunze mărunţite se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute, apoi se strecoară. Se pun comprese locale. Se poate folosi şi coaja mărunţită 2 linguriţe puse la 250 ml apă şi fiert timp de 10 minute, apoi strecurat. Se pun comprese sau se spală local. Datorită acidului salicilic este şi un calmant al durerii şi antiinflamator.

Salvie (Salvia officinalis) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Se foloseşte în special la eczemele umede ajutând la diminuarea secreţiilor.

Săpunariţă (Saponaria officinalis) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Ajută la curăţirea rănilor fiind un eficient dezinfectant.

Scai vânăt (Eryngium planum) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Se utilizează în special pentru efectele antibiotice.

Scânteiuţă (Anagallis erecta) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi.

Soc (Sambucus nigra) 2 linguriţe de plantă mărunţită (flori) se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi.

Stejar (Quercus robur) Se poate folosi şi coaja mărunţită 2 linguriţe puse la 250 ml apă şi fiert timp de 10 minute, apoi strecurat. Se pun comprese sau se spală local. Diminuează secreţiile fiind astringentă.

Sunătoare (Hypericum perforatum) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Este un bun antibiotic şi cicatrizant datorită hipericinei.

Trei fraţi pătaţi (Viola tricolor) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Se foloseşte mai ales atunci când există şi mâncărimi.

Ţintaură (Centaurium umbellatum) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi.

Varză (Brasica oleracea) se pune local frunză de varză strivită.

Vetrice (Chryzanthemum vulgaris) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Se foloseşte pentru efectul antibiotic.

Zămoşiţă (Hibiscum trionum) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Ajută şi la calmarea durerilor.

Zârnă (Solanum nigrum) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi.

Zmeur (Rubus idaea) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi.

Se mai poate pune zer de lapte, oţet în diferite diluţii, pentru cazurile cu mâncărimi, etc.

Cărbunele de lemn.

Tratamentul cu cărbune de lemn datează de mii de ani, fiind încă şi astăzi folosit în multe sate. Acţiunea sa terapeutică se bazează pe proprietăţile sale antitoxice, absorbante, calmante, cicatrizante, antispastice şi antiinfecţioase. Este indicat în intoxicaţiile cu ciuperci sau alte plante otrăvitoare, cu pesticide, etc., în afecţiunile digestive precum diareea, dizenteria, arterită, astmă bronhic, alergie, hipercolesterolemie. În uz extern se foloseşte pentru tratarea eczemelor, rănilor, gangrenei, urticariei. Este contraindicată administrarea cărbunelui celor care sufere de constipaţie.

            În cazurile de intoxicaţie se dă bolnavului 1 lingură de praf de cărbune într-un pahar cu apă, de 2-3 ori la rând. În toate celelalte cazuri se ia după fiecare masă 1 linguriţă de pulbere în 200 ml apă sau ceai de sunătoare.

Eczema de contact.

Eczemele de contact apar pe fondul unei alergii, de cele mai multe ori la metale şi se manifestă prin prezenţa de pustule mici şi roşietice pe zona care a luat contact cu elementul alergen. Puteţi scăpa de ele clătind mai întâi foarte bine locul afectat cu apă de la robinet, fără săpun, apoi aplicând împachetări reci cu fiertură din coajă de stejar sau tărâţe de grâu.

Eczeme însoţite de mâncărimi.

În general se poate folosi oţet diluat sau suc de lămâie, sau chiar vin cu miere.

Iarbă mare (Inula helenium)- 2 linguriţe de rădăcină se pun la 250 ml apă rece şi se fierb timp de 15 minute. Se strecoară. Se pot pune comprese sau se fac spălături sau tamponamente.

Muşeţel (Matricaria chamomilla) 3 linguriţe de flori se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se fac comprese cu acest lichid.

Trei fraţi pătaţi (Viola tricolor) 1 linguriţă de plantă se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Extern se face o infuzie cu cantitate dublă de plantă cu care se pot face comprese.

Se fierbe o căpăţână de usturoi (Allium sativum) curăţată şi pisată în100 ml apă timp de 5 minute. Se strecoară apoi se pune tot atâta miere de albine. Se aplică local cu ajutorul unui pansament. Se face de 1-2 ori pe zi.

Uleiuri esenţiale.

Ca tratament se recomandă esenţele cu efecte antiseptice, antiinfecţioase şi cicatrizante.

Fricţionări locale sau generale. Combinaţi 10 picături de ulei volatil de patchouli (cicatrizant, regenerator cutanat) cu o lingură de ulei de migdale dulci. Masaţi-vă uşor cu soluţia pe zonele cu erupţii ori chiar pe întreg corpul.

Băi- Adăugaţi în apa caldă din cadă 20 picături de ulei volatil de ienupăr sau de muşeţel. Ieşiţi după 10 minute şi ştergeţi-vă fără să vă clătiţi înainte.

Bine de ştiut. Esenţa de ienupăr este contraindicată în caz de insuficienţă renală.

Diareea

      Boala constă în eliminarea de scaune frecvente, ne formate, care conţin resturi alimentare. Poate să conţină aceste resturi datorită faptului că în majoritatea cazurilor tranzitul intestinal este accelerat, sau există chiar tulburări de digestie sau de absorbţie.

   Cauzele acestora sunt foarte multe şi variate. In funcţie de aceste cauze se va administra şi tratamentul:

-Infecţii acute şi cronice. Se citează infecţii cu: salmonela, shigelle, clostridium, perfringens, stafilococi, esterichia Coli patogeni, virusuri, amebe, giardia, candida albicans, bacilul Koch, etc.

-Paraziţi: strongiloizi, ankilostome, tricocefali, ascarizi, oxiuri, trichina(în perioada acută), etc.

-Toxice: mercur, antimoniu, arsen, unele specii de ciuperci.

-Medicamente: antibiotice, antinevralgice, laxative, purgative, coleretice, Colchicina, Digitala, Rauwolfia, Guanetidina, antihelmitice, citostatice, indometacin, etc.

-Alergeni alimentari diferiţi în funcţie de sensibilitatea fiecărui om.

-Factori endocrini: hipertiroidism, boala Addison, diabet, adenom insular, carcinom intestinal, etc.

-Factori neuro-psihici: emoţii distonie neurovegetativă (diaree nervoasă ), stări de surmenaj.

-Procese inflamatorii intestinale: colita ulceroasă, boala Crohn, enterocolite, rectite, sigmoidite, diverticulite.

-Tumori intestinale: carcinom, limfosarcom, polipoză.

-Ischemii acute şi cronice.

-Maldigestia: anaclorhidrie şi achilie gastrică, insuficienţă pancreatică.

-Malabsorbţie: steatoree, sprue, fistule şi anastomoze digestive, boala Whipple, rezecţii de stomac sau intestine.

-Abuzuri alimentare: alimente bogate în celuloză, băuturi reci, alcool în special concentrat, etc.

   Având în vedere faptul că sunt foarte multe cauzele acestor diareei şi pentru o economie de spaţiu, ne-am gândit să dăm tratamentele pentru toate acestea împreună, cu atât mai mult cu cât aceste tratamente în general rezolvă toate aceste forme. Ar fi prea mult spaţiu ocupat ca să dăm pentru fiecare în parte tratamentul. Totuşi trebuie spus că este indicat să se caute cauza şi să se facă tratament nu numai pentru înlăturarea cauzei ci şi pentru eventualele modificări care le-a produs în organism.

Tratament:

            Se pot folosi următoarele plante medicinale: afin, calomfir, carpen, cerenţel, coada racului, corn, creţişoară, dreţe, dud, fag, gorun, iarbă neagră, mătreaţa bradului, mentă, molid, morcov, mur, năvalnic, nuc, nufăr alb, orez, orz, perişor, plămânărică, plop negru, porumbar, răchitan, răculeţ, răsgoace, salcie, salvie, sânişoară, scumpie, slăbănog, sorbestrea, stejar, troscot, ulm, urzică, urzică mică, urzică moartă albă, usturoiţă, vulturică.

Modul de folosire al plantelor medicinale.

Afin (Vaccinum myrtylis) se consumă fructele în cazul diareei câte 50-100 g fructe proaspete. Dacă nu este sezon se va pune 2 linguriţe de fructe uscate la 250 ml apă şi se lasă pentru 8 ore la muiat, ţinute la temperatura camerei. Se pun apoi la fiert pentru 5 minute. Se strecoară şi se pot consuma în funcţie de gravitatea afecţiunii între 3-6 căni pe zi. Se mai poate folosi afinata câte 50 ml odată luată de 2-3 ori, pe zi, până la trecerea afecţiunii.

Calomfir (Melitittis melissophyllum) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se consumă şi pentru faptul că pot distruge microbii care pot provoca diareea. Se pot consuma 3 căni din planta aceasta aromatică.

Carpen (Carpinus betulus) 2 linguriţe de coajă mărunţită se pun la 250 ml apă şi se fierb pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma până la 3 căni pe zi.

Cerenţel (Geum urbanum) 1linguriţă de rizomi se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute. Se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Datorită taninului şi substanţelor conţinute, este planta cel mai des utilizată. Micşorează şi cantitatea secreţiilor.

Coada racului (Potentilla anserina) conţine tanin substanţe amare şi mucilagii. Este foarte indicată datorită faptului că deşi conţine tanin care poate să rezolve diareea mai are în componenţă substanţe amare care ajută la digestie şi chiar mucilagii având rol şi în calmarea durerilor care sunt uneori prezente la această afecţiune. 1 linguriţă de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni preferabil înaintea meselor.

Corn (Cornus mas) se pot folosi fructele crude având efect astringent, se pot lua câte 100 g odată. În cazul când nu este în sezon se pot folosi uscate. Se pun 2 linguri de fructe uscate la 250 ml apă şi se fierb pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.

Creţişoară (Alchemilla vulgaris) 2 linguriţe de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi, pentru efectul astringent în diareei. Ajută şi fiind un antibiotic bun pentru o serie de germeni microbieni şi ajută la diminuarea secreţiilor interne.

Dreţe (Lysymachia numularia) O linguriţă de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute după care se va strecura. Această cantitate se va folosi în cursul unei zile. Este utilă şi în cazul durerilor.

Dud (Morus alba, nigra) frunzele conţin tanin, beta-caroten, acid folic, un aminoacid (arginina), adenină, carbonat de calciu, glucozide ale argininei, etc şi sunt indicate ca antidiareice. 1 linguriţă de frunze mărunţite se vor pune la 250 ml apă şi se fierb pentru 5 minute, apoi se strecoară. Se consumă 2-3 căni pe zi.  Are şi acţiune alcalinizantă.

Fag (Fagus sylvaticus)  Frunzele conţin: compuşi de natură flavonică, acid elagic, acid cafeic, acid cumaric, cvercetină, tanin, substanţe minerale. Sunt foarte utile în diaree. 1 linguriţă de frunze mărunţite se vor pune la 250 ml apă şi se fierb pentru 5 minute, apoi se strecoară. Se consumă 2-3 căni pe zi. Se mai poate folosi în cazurile mai grave coaja 2 linguriţe de coajă mărunţită se vor pune la 250 ml apă şi se fierbe pentru 10 minute, apoi se strecoară. Se pot bea 3 căni pe zi.

Gorun (Quercus petraea) coaja 2 linguriţe de coajă mărunţită se vor pune la 250 ml apă şi se fierbe pentru 10 minute, apoi se strecoară. Se pot bea 3 căni pe zi.

Iarbă neagră (Calluna vulgaris) planta conţine arbutilină, ulei eteric, tanoizi, etc. este astringentă şi antiseptică. 1 linguriţă de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot folosi 3 căni pe zi.

Mătreaţa bradului (Usnea barbata) Se va măcina cu râşniţa de cafea înainte de a se folosi. Se ia o linguriţă de praf care se va pune în 250 ml apă clocotită. Se va lăsa apoi 10 minute acoperit. Se va strecura apoi înainte de a se administra se va pune o linguriţă de bicarbonat de sodiu alimentar la această cantitate. Se va consuma cu înghiţituri mici. Telul acestor licheni are o puternică acţiune antimicrobiană şi chir şi antivirotică. Este indicată mai ales în enerocolite infecţioase su diaree. Acidul ursinic este unul dintre cele mai bune antibiotice.

Mentă (Mentha piperita) conţine o serie de taninuri care contribuie la normalizarea scaunului fiind totodată şi un antimicrobian. 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.

Molid (Picea albis) Muguri zdrobiţi- 2 linguriţe, se vor pune în 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 10 minute, după care se va strecura. Taninurile din aceştia ajută la dispariţia diareei.

Morcov (Daucus carota) Diaree infantilă- supă de morcovi; se curăţă 500 g de morcovi, se taie în bucăţi şi se fierb într-un litru de apă până când se moaie complet. Se trec prin sita de piureu. Se adaugă apă clocotită până se ajunge la 1 litru şi se mai pune ½ linguriţă de sare. Se administrează pe parcursul a 24 ore, timp de 2-3 zile. Se poate da cu biberonul, iar partea consistentă cu lingura. Laptele se reintroduce treptat, în 5-6 zile, micşorând cantitatea de morcov utilizată de la 500 g la 100 g la litru de apă. Se poate pentru cei mai delicaţi să se facă doar din 200 g în loc de 500 g. Se dă în acest caz o parte de supă pentru una de lapte, până la 3 luni apoi o parte supă la 2 părţi lapte, după această vârstă.

Mur (Rubus fruticosus)  2 linguriţe de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă şi se fierb pentru 5 minute. Se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.

Năvalnic (Phyllitis ocolopenobium)  O linguriţă de rizom uscat se va măcina cu râşniţa de cafea după care se va pune în 250 ml apă. Se acopere pentru 10 minute după care se va strecura. Se poate folosi intern câte 2 ceaiuri pe zi .Este astringent datorită taninurilor.

Nuc (Juglans regia) 1 linguriţă de frunze mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe pentru 10 minute, se strecoară. Se pot consuma 3 căni de ceai pe zi.

Orez (Oryza sativa) -Se va fierbe orez 50 g în 500 ml apă până se fierbe bobul. Se consumă apa şi mucilagiile şi se mănâncă orezul în afecţiunile de mai sus. Se poate folosi în orice preparat culinar cât de mult suportă fiecare în parte şi în funcţie de reacţia organismului şi de afecţiune.

Orz (Hordeum vulgare) -Se poate fierbe de asemenea 100 g de orz seminţe într-un litru de apă. După aceasta se va trece orzul prin maşina de carne după ce se strecoară şi după măcinare se amestecă cu lichidul în care a fiert.

Perişor (Pirola secunda) 2 linguriţe de plantă mărunţită, se va pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 10 minute după care se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Este bine să fie consumate înainte de mesele principale. Frunzele sunt antihemoragice datorită tanoizilor şi antidiareice.

Plămânărică (Pulmonaria officinalis) antidiareic, măreşte secreţia biliară, stimulează transpiraţia din corp, aromatizant, cicatrizant. 1 lingură de frunze mărunţite se va pune la 250 ml apă clocotită. Se va acoperi apoi pentru 10 minute după care se strecoară. Se pot consuma 2-3 ceaiuri pe zi, după mesele principale.

Plop negru (Populus nigra) o linguriţă de muguri zdrobiţi se vor pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 10 minute după care se strecoară. Se pot consuma 2 ceaiuri pe zi. Se indică şi datorită faptului că distruge foarte mulţi agenţi patogeni.

Porumbar (Prunus spinosa) Fructele sunt utilizate pentru proprietăţile lor astringente ca antidiareice, -O linguriţă de fructe se vor pune după zdrobire în 250 ml apă. Se vor fierbe la foc mic timp de 15-20 minute. Se strecoară şi se pot consuma 2-3 ceaiuri pe zi. Eficient în diaree, enterocolite, etc. Are un puternic efect astringent.

Răchitan (Lythrum salicaria) pe lângă acţiunea de precipitare a proteinelor, extractele obţinute au acţiune astringentă, antidiareică şi inhibantă asupra dezvoltării florei microbiene patogene intestinale. Împiedică fermentaţia intestinală. 1 linguriţă de plantă mărunţită la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 10 minute după care se strecoară şi se pot consuma 2-3 ceaiuri pe zi.

Răculeţ (Polygonum bistorca) este un astringent puternic folosit intern în diaree -o linguriţă de rizom se va pune mărunţit la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 10 minute după care se strecoară. Se vor putea consuma 2-3 căni din acestea pe zi

Răsgoace (Chamaenerion angustifolium) 2 linguriţe de plantă se vor pune mărunţite la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 10 minute după care se strecoară. Se pot consuma 2-3 ceaiuri pe zi.

Salcie (Salix alba) - 2 linguriţe de coajă mărunţită se va pune la 200 ml apă rece, se fierbe apoi 20-30 minute. Se strecoară şi se va lua câte 3-4 linguri pe zi. Sau -Se va transforma coaja în praf fin. Se va cerne. Se ia câte un vârf de cuţit odată

Sânişoară (Sanicula europaea) O linguriţă de praf de plantă se va pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 10 minute după care se strecoară. Se va consuma cu linguriţa în cursul unei zile

Slăbănog (Impatiens noli-tangere) -2 linguriţe de plantă mărunţită se vor pune în 250 ml apă. Se vor fierbe timp de 10 minute după care se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.

Sorbestrea (Sanguisorba officinalis) 1 linguriţă de praf fin obţinut cu râşniţa de cafea se va pune sub limbă pentru 10 minute, după care se va înghiţi cu puţină apă. Se va lua de 3 ori pe zi în afecţiunile interne. O linguriţă de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 10 minute apoi se strecoară. Se poate folosi la afecţiunile mai uşoare câte 2-3 căni pe zi.

Stejar (Quercus robur) coaja 2 linguriţe de coajă mărunţită se vor pune la 250 ml apă şi se fierbe pentru 10 minute, apoi se strecoară. Se pot bea 3 căni pe zi.

Troscot (Polygonum aviculare) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute şi apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi.

Ulm (Ulmus campestre) coaja 2 linguriţe de coajă mărunţită se vor pune la 250 ml apă şi se fierbe pentru 10 minute, apoi se strecoară. Se pot bea 3 căni pe zi.

Urzică (Urtica dioica) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se poate consuma după fiecare masă câte 1 cană.

Urzică mică (Urtica urens) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se poate consuma după fiecare masă câte 1 cană.

Urzică moartă albă (Lamium album) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se poate consuma după fiecare masă câte 1 cană.

Usturoiţă (Alliaria officinalis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se poate consuma după fiecare masă câte 1 cană.

Nuc- se iau membranele despărţitoare de la 500 g de nuci, după ce se sparg nucile şi se pun apoi în 250 ml alcool alimentar de 70 grade. Se lasă timp de 15 zile agitând des. Se strecoară. Se iau din acest preparat câte 10-15 picături diluate în 100 ml apă. Se pot administra de 2-3 ori pe zi. Imediat ce trec simptomele se renunţă la acesta fiind un preparat foarte puternic. Nuc- se pun nuci verzi tăiate mărunt într-o sticlă şi peste ele se pune alcool de 70 grade. Se va pune cât să le acopere şi să treacă puţin peste. Se lasă apoi timp de 15 zile agitând des. Se strecoară după cele 15 zile. Se va folosi câte 10-15 picături de 3 ori pe zi. Se ia diluat cu apă.

Orez- se ia o ceaşcă cu boabe de orez care se pune la 500 ml apă şi se fierbe până se moaie boabele. Se strecoară şi apoi se dă acest preparat să-l consume copiii în funcţie de vârstă se poate lua câte 1 linguriţă până la 100 ml o dată. Se ia de mai multe ori pe zi (2-3), până la tre4cerea simptomelor.

             Intru cât există în toate aceste afecţiuni şi o importantă influenţă a factorului nervos vom da prima dată câteva plante care se pot asocia la orice tratament în cazul în care este vorba despre o influenţă a factorului nervos.

            Plante indicate pentru calmarea nervoasă: cătină (datorită conţinutului în vitamine), dediţei, hamei, levănţică, măghiran, măselariţă, pin, sunătoare, talpa gâştei, tei, valeriană.

  La bolnavii care au şi alte afecţiuni asociate se va face în paralel şi tratamentul pentru aceste afecţiuni.

  La dureri se vor pune comprese calde, băi calde, sau se va face ceai din una din plantele indicate, la ulcer în cazul durerilor. 

Detailăm aici modul de folosire al afinului care are acţiune extrem de puternică.

-Afin- este planta cel mai des folosită. Se poate folosi în foarte multe feluri şi anume: frunzele- 2 linguriţe de frunze mărunţite se vor pune la 250 ml de apă. Se vor fierbe timp de 5 minute după care se strecoară. Se pot consuma 2-3 ceaiuri pe zi din acest ceai.

   Fructele: se vor putea consuma zilnic câte doreşte omul în funcţie de toleranţă ne având absolut nici o contraindicaţie .

    Suc din fructe proaspete se va consuma câte 100ml de suc de mai multe ori pe zi.

   Sirop din fructe, cu toate că este făcut  şi cu zahăr este foarte util în aceste afecţiuni, mai ales dacă este consumat diluat şi se va pune şi puţin suc de lămâie.

  Fructe uscate- se vor mărunţi 2 linguriţe de fructe şi se vor pune în 250 ml de apă, se fierb apoi timp de 15 minute, după care se vor consuma 2-3 ceaiuri pe zi.

 Tinctură din fructe se va lua la nevoie câte 10 picături diluate cu apă de 3-4 ori pe zi. In cazurile mai grave se poate lua şi câte o linguriţă de trei ori pe zi diluată cu apă. In cazul în care nu există în comerţ puteţi să faceţi dv. această tinctură.

  Prepararea tincturii: se poate face din fructe proaspete sau uscate care se vor zdrobi şi se pun într-o sticlă. La o parte de plante se va pune 5 părţi alcool alimentar de 70 de grade. Se va lăsa timp de 15 zile la temperatura camerei agitând des, pentru a se putea extrage principiile active din plante. După 15 zile se va strecura. Se va putea păstra timp de 2 ani. Administrarea se va face ca la tinctura din comerţ, adică se iau 5-10 picături de tinctură în diluţie cu apă de 3-4 ori. In cazurile mai grave se poate lua o linguriţă o dată, tot diluată cu apă.

            Afinata aşa cum se prepară ea normal cu zahăr care se pune peste afinele zdrobite este foarte indicată. Se va pune la un Kg de fructe zdrobite 500 g de zahăr. Se va lăsa apoi la soare o perioadă de 15 zile agitând des, apoi se va pune peste aceasta alcool preferabil peste 40 de grade. Se mai ţine cel puţin 15 zile după care se va strecura. Se poate păstra şi aceasta o perioadă de 2 ani, dacă este păstrată în sticle închise ermetic.

        Polen de albine este indicat să se ia pentru că reglează atât diareea cât şi constipaţia. Este bine să se ia în cură de minimum 21 de zile câte 20g pe zi în două prize.  

       Lăptişor de matcă-indicat pentru că reface organismul, este unul din cele mai utile preparate care se poate indica la toate cazurile în cure de 20 de zile.

   Formele acute cu febră şi alterarea stării generale trebuie neapărat tratate şi cu propolis care este cel mai indicat. Cei care au alergie la acest produs vor face tratament cu muguri de plop. Se vor lua 2 linguriţe de muguri care se zdrobesc şi se vor pune la 250 ml de apă. Se vor fierbe timp de 10 minute după care se va strecura. Se pot consuma 3 ceaiuri pe zi, cu înghiţituri mici călduţe.

   Cărbunele medicinal este util să se ia câte o linguriţă de praf fin măcinat de trei ori pe zi. Acest praf asigură curăţirea intestinelor de o serie de toxine.

     Argila se va lua argilă din locuri ne poluate şi se va pune o linguriţă la 250 ml apă seara iar dimineaţa se va bea apa de pe aceasta. După ce organismul se va obişnui se va putea lua şi argila o dată cu apa. Înainte fiecare om consuma apă de pe argilă, pentru că toate fântânile erau făcute cu argilă pusă între pietrele din zid şi nu erau atâtea afecţiuni poate tocmai din această cauză, pentru că argila este şi un antibiotic foarte util. Este bună argila care se găseşte în locurile unde domiciliaţi, galbenă, verde, roşie, cea cu care se fac oalele de lut sau care se foloseşte de artiştii plastici. Principalul este să fie luată din locuri ne poluate.

            Un remediu foarte simplu şi eficient: cafea măcinată. Se ia o linguriţă de cafea măcinată în gură, se ţine 10 minute, apoi se înghite cu apă. Diareea trece instantaneu. Nu se va da la copiii.

Dieta. Nu este nevoie ca omul cu diaree să flămânzească. I se pot da legume fierte, orez, morcovi în special fierţi, paste, cartofi. De asemenea şi fructe doar gătite. Dintre fructe mărul şi banana se pot da crude, celelalte doar gătite. Până la trecerea afecţiunii.