Eczema

Inflamaţie a stratului superficial al pielii. Se manifestă prin înroşirea ţesutului cutanat, apariţia unor mici vezicule şi senzaţia de mâncărime.

Este o dermatoză eritemato-veziculoasă, cu zemuire, eroziuni, scuame şi cruste dispuse în plăci şi placarde simetrice, pruriginoasă, foarte recidivantă cu mecanism alergic şi de natură endogenă.

Pruritul precede adesea erupţia, iar eritemul este de obicei palid, difuz însoţit de uşor edem. Pe aceste zone apar vezicule la câteva ore sau zile cu conţinut clar, putând forma pseudoglobule.

Zemuirea care apare este clară sau uşor gălbuie, durează câteva zile sau săptămâni şi se transformă în cruste, care cad spontan sau sub influenţa medicaţiei. Suprafaţa rămasă este roşie, netedă cu scuame furfuracee sau lameloase.

Eczemele se pot infecta, apare secreţia purulentă, cruste de culoarea mierii, pustule, limfangite, adenopatii inflamatorii.

Se descriu mai multe forme de eczeme:

-Eczeme papulo-veziculoasă constituită din papule mici având în vârf vezicule. Aceste leziuni confluează în plăci, placarde dând naştere la o altfel de eczemă.

-Eczema numulară care este de natură microbiană sau bacteriană.

-Eczeme lichefinizate, este o varietate de eczemă cronică, în care apare lichefinizarea, cu şanţurile interpapilare mai adâncite, cu apariţia de pseudopapule, piele îngroşată şi aspră la palpare. De multe ori este vorba despre o alergie care poate fi de natură: alimentară, medicamentoasă sau metabolică.

-Dermatita atopică- denumită în trecut diateza exudativă sau eczema constituţională, apare la sugar în etate de 2 luni, pe faţă simetric, respectând nasul şi regiunea periorală, sub formă de placarde roşii, edematoase cu vezicule mici, zemuinde, eroziuni, cruste fine, scuame. Are o evoluţie lungă. Leziunile se pot impetiginiza, infectarea cu virusul vaccinal sau herpetic producând pustuloza vacciniformă Kaposi-Juliusberg, tradusă prin apariţia bruscă de pustulo-bule, ombilicate, febră, adenopatie mare şi dureroasă. Din această cauză contactul lor cu copii care sunt recent vaccinaţi antivariolic sau purtători de virus herpetic, ca şi vaccinarea acestora este interzisă. Copii mai pot prezenta manifestări alergice (astmă, rinită, prurigo, eczemă). Alergenele de natură alimentară, microbiană şi alergenele inhalate sunt factori determinaţi în apariţia eczemei.

Tratament:

În primul rând se va căuta alergenul care va fi înlăturat dacă s-a găsit.

Se va continua apoi cu o curăţenie a organismului de toxine, care cel mai simplu se poate face cu ajutorul ceaiurilor diuretice şi laxative care sunt sub diferite formule prezentate în orice magazin de specialitate.

Se mai poate face ceva mai eficient şi anume să se facă clisme. Acestea se vor face 10 zile consecutiv câte o clismă seara cu 4 linguri de plantă la 1 litru de apă. Se vor fierbe timp de 5 minute apoi se strecoară. Se fac călduţe şi la presiune mai mică. Se pot face din: pelin, muşeţel, tătăneasă, brusture. Din care doriţi dv. La alegere.

Se va respecta până la vindecare un regim lacto- vegetarian şi făinos.

Se vor exclude de asemenea sau chiar se tratează dacă este cazul focarele de infecţie (dinţi, amigdale, etc).

Unde este cazul se va face un tratament pentru tulburările digestive, dacă sunt prezente.

Se vor consuma de asemenea foarte multe sucuri din legume şi fructe care conţin calciu.

Tratament local:

Se vor putea folosi următoarele plante medicinale: afine, aglică, asmăţui, brusture, coacăz negru, coada calului, coada şoricelului, dediţei, frag, frasin, fumăriţă, gălbenele, grâu, iarbă mare, ienupăr, ipcărige, lăsnicior, lemn câinesc, leuştean, levănţică, măr, mărul lupului, merişor, mesteacăn, migdal, morcov, mur, muşeţel, nalbă, nap, năsturel, năvalnic, nuc, orz, păpădie, pătlagină, pedicuţă, pir, plop negru, porumb, răchitan, roiniţă, rostopască, rozmarin, salcie, salvie, săpunariţă, scai vânăt, scânteiuţă, soc, stejar,  sunătoare, trei fraţi pătaţi, ţintaură, varză, vetrice, zămoşiţă, zârnă, zmeur, etc.

Modul de folosire al plantelor medicinale.

Afine (Vaccinum myrtylis) 1 linguriţă de frunze mărunţite se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute, apoi se strecoară. Se pun comprese locale. În unele cazuri de eczeme uscate se pot pune creme din afine care se găsesc la magazinele de profil.

Aglică (Primula acaulis)  2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi.

Asmăţui (Anthricus cerefolium) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi.

Brusture (Arctium lappa) 1 linguriţă de rădăcină se pune mărunţită la 250 ml apă şi se fierbe timp de 10 minute, apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături de mai multe ori pe zi.

Coacăz negru (Rubus nigra) 1 linguriţă de frunze mărunţite se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute, apoi se strecoară. Se pun comprese locale.

Coada calului (Equisetum arvense) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi.

Coada şoricelului (Achilea milefolium) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute. Se strecoară şi se pot consuma 2 căni pe zi. Are proprietăţi antiinflamatoare, antiseptice.

Dediţei (Pulsatilla montana) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi.

Frag (Fragaria vesca) 1 linguriţă de frunze mărunţite se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute, apoi se strecoară. Se pun comprese locale.

Frasin (Fraxinus excelsior) 1 linguriţă de frunze mărunţite se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute, apoi se strecoară. Se pun comprese locale. Se poate folosi şi coaja mărunţită 2 linguriţe puse la 250 ml apă şi fiert timp de 10 minute, apoi strecurat. Se pun comprese sau se spală local.

Fumăriţă (Fumaria officinalis) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi.

Gălbenele (Calendula officinalis) 2 linguriţe de plantă mărunţită (preferabil flori) se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Are şi efect antibiotic.

Grâu (Triticum aestivum) se poate folosi tărâţa de grâu 500g de tărâţe se pun într-un săculeţ care se pune în cadă şi se lasă să curgă apă fierbinte peste el. se indică să se folosească în cazul eczemelor întinse.

Iarbă mare (Inula halenium) se fierb timp de 20 minute 3-4 linguri de pulbere de rădăcină la 250 ml apă. Se strecoară, apoi se aplică comprese locale cu acest decoct. Are acţiune dezinfectantă şi antiinflamatorie

Ienupăr (Juniperus communis) 2 linguriţe de bace mărunţite se pun la 250 ml apă şi se fierb timp de 5 minute, apoi se strecoară. Se folosesc la tamponări sau chiar spălături locale de mai multe ori pe zi. Este un bun dezinfectant şi antibiotic.

Ipcărige (Gysophyla paniculat) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Se foloseşte atunci când există şi răni care trebuie curăţite.

Lăsnicior (Solanum dulcamara) se pun 2 linguriţe de plantă mărunţită la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute. Se aplică local compresă sau cu pansamente, de 2 ori pe zi.

Lemn câinesc (Ligustrum vullgare) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi.

Leuştean (Levisticum officinale) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Se poate folosi şi rădăcina.

Levănţică (Lavandula angustifolia) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Are acţiune dezinfectantă şi calmantă.

Măr (Mallus pumilla) 1 linguriţă de frunze mărunţite se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute, apoi se strecoară. Se pun comprese locale. Se mai poate pune măr ras care se va ţine în funcţie de toleranţa individuală.

Mărul lupului (Aristolochia clematitis) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Un bun dezinfectant care se foloseşte la eczemele microbiene cronice.

Merişor (Vaccinus vitis –idaea) 1 linguriţă de frunze mărunţite se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute, apoi se strecoară. Se pun comprese locale.

Mesteacăn (Betula verrucosa) 1 linguriţă de frunze mărunţite se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute, apoi se strecoară. Se pun comprese locale. Este un bun antibiotic. În unele cazuri se va pune în acest ceai şi o linguriţă de bicarbonat de sodiu alimentar.

Migdal (Prunus amygdalus) se foloseşte uleiul cu care se unge local.

Morcov Daucus carota) 1 linguriţă de frunze mărunţite se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute, apoi se strecoară. Se pun comprese locale. Se poate folosi şi morcov ras aplicat local pentru faptul că este cicatrizant.

Mur (Rubus fruticosus) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi.

Muşeţel (Matricaria chamomilla) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Are efect antibiotic.

Nalbă (Althea officinalis) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. 2 linguriţe de rădăcină se pot pune de asemenea la 250 ml apă şi se fierb pentru 10 minute, apoi se strecoară. Se fac spălături sau tamponamente locale.

Nap (Brassica napus) 1 linguriţă de frunze mărunţite se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute, apoi se strecoară. Se pun comprese locale. Se poate folosi şi rădăcina rasă aplicată local sub pansament.

Năsturel (Nasturtium officinalis) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Are şi efect antibiotic.

Năvalnic (Phyllitis ocolopenobium) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi.

Nuc (Juglans regia) 1 linguriţă de frunze mărunţite se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute, apoi se strecoară. Se pun comprese locale. Are efect astringent şi dezinfectant.

Orz (Hordeum vulgare) suc obţinut din mlădiţe tinere se poate pune de mai multe ori pe zi, pentru refacerea pielii. Se poate de asemenea fierbe 3-4 linguriţe în 250 ml apă până se moaie boabele apoi se strecoară şi se spală local cu această apă pentru efectul emolient.

Păpădie (Taraxacum officinalis) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. 2 linguriţe de rădăcină mărunţită se pun la 250 ml apă şi se fierb pentru 15 minute, apoi se strecoară şi se fac comprese locale, ajutând la curăţirea locală şi cicatrizare.

Pătlagină (Plantago lanceolata) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Se poate folosi şi frunza proaspătă aplicată sub pansament şi ţinută pentru 12 ore, apoi se înlocuieşte cu alta.

Pedicuţă (Lycopodium clavatum) se pudrează cu spori de mai multe ori pe zi. Este bun la eczemele în special umede.

Pir (Agropyron repens) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi.

Plop negru (Populus nigra) 2 linguriţe de muguri zdrobiţi se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se foloseşte pentru efectul antibiotic, cicatrizant şi emolient.

Porumb (Zea majs) se foloseşte uleiul din germeni de porumb cu care se va unge local de mai multe ori pe zi. Se foloseşte la rănile uscate.

Răchitan (Lythrum salicaria) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Este antibiotic datorită tanoizilor care-i imprimă şi caracterul astringent.

Roiniţă (Melissa officinalis) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Este un bun dezinfectant şi calmant totodată.

Rostopască (Chelidonia majs) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Se foloseşte în special la afecţiunile cronice.

Rozmarin (Rozmarinus officinalis) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Are şi acţiune dezinfectantă şi calmantă.

Salcie (Salix alba) 1 linguriţă de frunze mărunţite se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute, apoi se strecoară. Se pun comprese locale. Se poate folosi şi coaja mărunţită 2 linguriţe puse la 250 ml apă şi fiert timp de 10 minute, apoi strecurat. Se pun comprese sau se spală local. Datorită acidului salicilic este şi un calmant al durerii şi antiinflamator.

Salvie (Salvia officinalis) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Se foloseşte în special la eczemele umede ajutând la diminuarea secreţiilor.

Săpunariţă (Saponaria officinalis) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Ajută la curăţirea rănilor fiind un eficient dezinfectant.

Scai vânăt (Eryngium planum) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Se utilizează în special pentru efectele antibiotice.

Scânteiuţă (Anagallis erecta) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi.

Soc (Sambucus nigra) 2 linguriţe de plantă mărunţită (flori) se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi.

Stejar (Quercus robur) Se poate folosi şi coaja mărunţită 2 linguriţe puse la 250 ml apă şi fiert timp de 10 minute, apoi strecurat. Se pun comprese sau se spală local. Diminuează secreţiile fiind astringentă.

Sunătoare (Hypericum perforatum) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Este un bun antibiotic şi cicatrizant datorită hipericinei.

Trei fraţi pătaţi (Viola tricolor) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Se foloseşte mai ales atunci când există şi mâncărimi.

Ţintaură (Centaurium umbellatum) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi.

Varză (Brasica oleracea) se pune local frunză de varză strivită.

Vetrice (Chryzanthemum vulgaris) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Se foloseşte pentru efectul antibiotic.

Zămoşiţă (Hibiscum trionum) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Ajută şi la calmarea durerilor.

Zârnă (Solanum nigrum) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi.

Zmeur (Rubus idaea) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi.

Se mai poate pune zer de lapte, oţet în diferite diluţii, pentru cazurile cu mâncărimi, etc.

Cărbunele de lemn.

Tratamentul cu cărbune de lemn datează de mii de ani, fiind încă şi astăzi folosit în multe sate. Acţiunea sa terapeutică se bazează pe proprietăţile sale antitoxice, absorbante, calmante, cicatrizante, antispastice şi antiinfecţioase. Este indicat în intoxicaţiile cu ciuperci sau alte plante otrăvitoare, cu pesticide, etc., în afecţiunile digestive precum diareea, dizenteria, arterită, astmă bronhic, alergie, hipercolesterolemie. În uz extern se foloseşte pentru tratarea eczemelor, rănilor, gangrenei, urticariei. Este contraindicată administrarea cărbunelui celor care sufere de constipaţie.

            În cazurile de intoxicaţie se dă bolnavului 1 lingură de praf de cărbune într-un pahar cu apă, de 2-3 ori la rând. În toate celelalte cazuri se ia după fiecare masă 1 linguriţă de pulbere în 200 ml apă sau ceai de sunătoare.

Eczema de contact.

Eczemele de contact apar pe fondul unei alergii, de cele mai multe ori la metale şi se manifestă prin prezenţa de pustule mici şi roşietice pe zona care a luat contact cu elementul alergen. Puteţi scăpa de ele clătind mai întâi foarte bine locul afectat cu apă de la robinet, fără săpun, apoi aplicând împachetări reci cu fiertură din coajă de stejar sau tărâţe de grâu.

Eczeme însoţite de mâncărimi.

În general se poate folosi oţet diluat sau suc de lămâie, sau chiar vin cu miere.

Iarbă mare (Inula helenium)- 2 linguriţe de rădăcină se pun la 250 ml apă rece şi se fierb timp de 15 minute. Se strecoară. Se pot pune comprese sau se fac spălături sau tamponamente.

Muşeţel (Matricaria chamomilla) 3 linguriţe de flori se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se fac comprese cu acest lichid.

Trei fraţi pătaţi (Viola tricolor) 1 linguriţă de plantă se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Extern se face o infuzie cu cantitate dublă de plantă cu care se pot face comprese.

Se fierbe o căpăţână de usturoi (Allium sativum) curăţată şi pisată în100 ml apă timp de 5 minute. Se strecoară apoi se pune tot atâta miere de albine. Se aplică local cu ajutorul unui pansament. Se face de 1-2 ori pe zi.

Uleiuri esenţiale.

Ca tratament se recomandă esenţele cu efecte antiseptice, antiinfecţioase şi cicatrizante.

Fricţionări locale sau generale. Combinaţi 10 picături de ulei volatil de patchouli (cicatrizant, regenerator cutanat) cu o lingură de ulei de migdale dulci. Masaţi-vă uşor cu soluţia pe zonele cu erupţii ori chiar pe întreg corpul.

Băi- Adăugaţi în apa caldă din cadă 20 picături de ulei volatil de ienupăr sau de muşeţel. Ieşiţi după 10 minute şi ştergeţi-vă fără să vă clătiţi înainte.

Bine de ştiut. Esenţa de ienupăr este contraindicată în caz de insuficienţă renală.

Conjunctivita

            Inflamaţie a membranei conjunctivale a ochiului. Se manifestă prin mâncărimi şi înroşirea ochiului, lăcrimare, senzaţie de „nisip în ochi”. Poate apărea şi o sensibilitate la lumină.

Este o tulburare frecventă caracterizată printr-o inflamare a conjunctivei, o membrană fină, vascularizată, ce tapetează interiorul pleoapelor şi globii oculari. Conjunctivita se poate localiza la unul sau ambii ochi, la interval de câteva zile. Se manifestă prin mâncărime şi prin senzaţie de nisip sub pleoape. Simptomele sunt deranjante, dar nu provoacă nici un fel de diminuare a vederii. Ochiul devine roşu şi lăcrămează. Apar apoi secreţii purulente, bolnavul trezindu-se dimineaţa cu genele lipite. Această inflamaţie poate avea mai multe cauze. Atunci când are origine bacteriană, necesită tratament cu un antibiotic de uz extern. Conjunctivitele alergice sunt provocate de cele mai multe ori de polen sau de unele produse cosmetice (lacul de unghii de exemplu la o femeie care are obiceiul să se frece la ochi). Tratamentul face apel la antialergice care se iau pe cale orală. În cazul infecţiilor cu viruşi tratamentul este mult mai dificil şi de mai lungă durată.

Tratament.

Ochiul fiind un organ foarte gingaş este bine să fie tratat doar după ce se consultă un medic de specialitate şi tratamentele care se fac să se facă sub supraveghere medicală.         

Se interzice frecarea ochiului şi se vor lua măsuri de igienă care prevăd ca fiecare bolnav să aibă prosop personal, deoarece boala poate fi transmisibilă, ba poate fi transmisibilă şi de la un ochi la celălalt. De aceia este indicat ca pe ochiul bolnav să nu se folosească acelaşi prosop care este folosit la cel sănătos.

            Metodele de tratament naturist constau în spălături sau cataplasme şi de cele mai multe ori dacă sunt bine făcute vă scapă de această afecţiune. În unele cazuri în care este vorba despre ciuperci (candidoze, etc) umezeala chiar compresele nu fac decât să mărească suferinţa. După fiecare compresă care se va pune se va lua apoi un tampon steril din vată şi se usucă foarte bine ochiul pentru a nu se păstra umezeala. De cele mai multe ori o spălare a ochiului cu apă cu săpun este cea care ajută la vindecare mai bine ca orice alt tratament. Nu acelaşi lucru se poate spune în cazurile în care este vorba de o infecţie cu microbi sau o inflamaţie, care se poate trata cu comprese. În general compresele nu se vor aplica mai mult de 15-20 minute şi maximum de 3-4 ori pe zi, urmate de tamponarea ochilor cu tampoane sterile care asigură faptul că ochiul s-a „uscat” de surplusul de apă de la compresă.

            Se pot folosi următoarele plante medicinale: afine, albăstrele, cartof, cătină, cerenţel, cimişir, coacăz negru, coada calului, coada şoricelului, corn, dovleac, echinaceea, fenicul, gălbenele, gutui, linariţă, muşeţel, nalbă mare, nuc, păducel, pătlagină, salată, salvie, silur, soc, sulfină, tei, turiţă mare, varză, virnanţ,  viţa de vie.

Modul de folosire al plantelor medicinale.

Afine, Vaccinum myrtillus), corn (Cornus mas) din frunzele acestea se poate face un decoct. 2 linguriţe de frunze se pun la 250 ml apă şi se fierb timp de 10 minute. Se filtrează şi se fac spălături la ochi sau comprese.

Albăstrele(Centaurea cyanus)- 1 linguriţă de flori se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară şi se filtrează foarte bine. Se aplică apoi comprese pe ochii închişi de mai multe ori pe zi.

Cartof (Solanum tuberosum) se pun felii proaspăt tăiate pe ochii închişi pentru a calma iritaţia şi durerea. De câte ori este nevoie.

Cătină (Tamarix ramosissima) se indică folosirea fructelor crude, suc, sirop, etc.

Cerenţel (Geum urbanum) 1 linguriţă de rizomi mărunţiţi se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute, apoi se strecoară. Se pun comprese pe ochii închişi de mai multe ori pe zi. Are şi o acţiune astringentă foarte puternică.

Cimişir (Buxus sempervirens) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute. Se strecoară şi se pun comprese călduţe pe ochii închişi. Are şi acţiune antibiotică.

Coacăz negru (Rubus nigra) 1 linguriţă de frunze mărunţite e pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute, apoi se strecoară. Se pun comprese pe ochii închişi de mai multe ori pe zi. Este şi astringentă.

Coada calului (Equisetum aevense)  1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute. Se strecoară şi se pun comprese călduţe pe ochii închişi.

Coada şoricelului (Achillea mileffolium) 1 linguriţă de flori se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară şi se filtrează foarte bine. Se aplică apoi comprese pe ochii închişi de mai multe ori pe zi.

Corn (Cornus mas) se folosesc ca şi afinele- frunze.

Dovleac (Curcubita pepo)- pulpă se mixează şi se aplică apoi pe ochii închişi. Se ţin 30 minute de 3 ori pe zi.

Echinaceea (Echinaceea purpurea) se pun 20 picături de tinctură (se găseşte la orice magazin naturist în 250 ml apă care a fost fiartă apoi răcită. Se amestecă apoi şi se moaie un pansament steril. Se pun comprese pe ochii închişi de mai multe ori pe zi. Este un tratament foarte eficient. În cazul în care apare lăcrimarea abundentă opriţi tratamentul şi spălaţi ochiul cu multă apă.

Fenicul(foeniculum vulgare)-peste 1 linguriţă de seminţe mărunţite sau măcinate se pune 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se filtrează bine şi se pot face băi sau spălături oculare de mai multe ori pe zi folosind ceaiul călduţ.

Gălbenele (Calendulla officinalis) 1 linguriţă  de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se filtrează. Se fac spălături la ochi de 2-3 ori pe zi cu ceaiul bine filtrat şi călduţ.

Gutui (Cydonia oblongata) se taie fructul mărunt şi se pune la 250 ml apă să fiarbă până se moaie. Fructul se poate consuma şi cu apa filtrată se pun comprese pe ochi pentru efectul calmant şi emolient.

Linariţă (Linaria vulgaria)  1 linguriţă  de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se filtrează. Se fac spălături la ochi de 2-3 ori pe zi cu ceaiul bine filtrat

Muşeţel (Matricaria chamomilla) 1 linguriţă de flori se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară şi se filtrează foarte bine. Se aplică apoi comprese pe ochii închişi de mai multe ori pe zi.

Nalbă mare (Althea officinalis) 1 linguriţă  de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se filtrează. Se fac spălături la ochi de 2-3 ori pe zi cu ceaiul bine filtrat. Sau 1 linguriţă de rădăcină se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute, apoi se strecoară.

Nuc (Juglans regia) 1 linguriţă de frunze mărunţite se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 10 minute, apoi se strecoară. Se pun comprese pe ochi.

Păducel (Crataegus monogyra) 1 linguriţă  de plantă mărunţită (flori şi frunze) se va pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se filtrează. Se fac spălături la ochi de 2-3 ori pe zi cu ceaiul bine filtrat

Pătlagină (Plantago lanceolata) 1 linguriţă  de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se filtrează. Se fac spălături la ochi de 2-3 ori pe zi cu ceaiul bine filtrat

Salată (Lactuca sativa) -2 linguriţe de salată se fierb la 250 ml apă timp de 15 minute. Strecuraţi. Se lasă să se răcească la temperatura camerei şi se pun comprese pe ochii închişi. Se pot pune de mai multe ori pe zi, câte 15-30 minute.

Salvie (Salvia officinalis) 1 linguriţă  de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se filtrează. Se fac spălături la ochi de 2-3 ori pe zi cu ceaiul bine filtrat.

Silur (Euprhrasia officinalis) 1 linguriţă  de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se filtrează. Se fac spălături la ochi de 2-3 ori pe zi cu ceaiul bine filtrat şi călduţ.

Soc (Sambucus nigra) 1 linguriţă de flori mărunţite se pun la  250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se filtrează. Se fac spălături la ochi de 2-3 ori pe zi cu ceaiul bine filtrat.

Sulfină (Melilotus officinalis)- 2 linguriţe de flori se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se filtrează apoi prin vată şi se pot face instilaţii în ochi sau spălături. Este indicată mai ales în cazurile când este nevoie de un antibiotic. Are rol antiseptic puternic, calmant şi antiinflamator.

Tei (Tylia tomentosa) 1 linguriţă  de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se filtrează. Se fac spălături la ochi de 2-3 ori pe zi cu ceaiul bine filtrat

turiţă mare, 1 linguriţă  de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se filtrează. Se fac spălături la ochi de 2-3 ori pe zi cu ceaiul bine filtrat

Varză (Brasica oleracea) -Suc proaspăt de varză bine filtrat se pune în fiecare ochi câte 2-3 picături de 2-3 ori pe zi.

Virnanţ (Ruta graveolens) 1 linguriţă  de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se filtrează. Se fac spălături la ochi de 2-3 ori pe zi cu ceaiul bine filtrat

 viţa de vie. -Viţa de vie-se pune suc obţinut primăvara de la viţa de vie. Se pune în fiecare ochi câte 2-3 picături de mai multe ori pe zi. Este bine să fie puţin încălzit în prealabil la temperatura corpului.

-Ceai combinat- se face un amestec din: gălbenele 2 linguri, virnanţ 1 linguriţă, coada calului 3 linguri, frunze de nuc 3 linguri, nalbă mare 2 linguri, petale de trandafir 2 linguri. Se folosesc 2 linguriţe din amestec la 250 ml apă clocotită. Se acopere apoi 15 minute: Se strecoară şi se fac comprese pe ochii închişi de mai multe ori pe zi.

-Reţetă: se pun 1 vârf de cuţit de silur, 1 vârf de cuţit de albăstriţă şi 1 vârf de cuţit de sulfină. Se pun toate în 500 ml apă clocotită. Se ţin 15 minute, apoi se decantează şi apoi se filtrează. Se ia un păhărel special pentru spălarea ochilor (de la farmacie. Se pune lichidul obţinut, când ajunge la temperatura corpului în acest borcan. Se dă capul pe spate în aşa fel ca ochiul să fie inundat cu acest lichid apoi se deschide ochiul, pentru a intra acest lichid în ochi. Nu se face ceaiul mai tare pentru că atunci ustură. Se ţine timp de 10 minute, ochiul deschis în acest lichid pentru a putea fi spălat. Se va face acest lucru de 2 ori pe zi. În plus se mai pot face si comprese cu acest ceai de mai multe ori pe zi. Compresele se pun la temperatura corpului sau puţin mai calde. În nici un caz nu se pun reci. Se poate face acest tratament până la vindecare.

-Propolis. Se pune o bucăţică de propolis brut (1-2 grame) în puţină apă. Se amestecă bine cu o lingură până ce apa devine la culoare galbenă. Se strecoară apoi şi se vor pune în fiecare ochi câte 2-3 picături. Această soluţie ustură, dar vindecă foarte repede.

-Miere diluată cu puţină apă (o parte miere şi 2 părţi apă fiartă şi apoi răcită) se pune în fiecare ochi câte 2-3 picături. La fel ustură dar vindecă.

-Colir antiinflamator. Se curăţă 2 cepe mari roşii, se fierb timp de 15 minute în 200 ml apă, la foc mic cu capacul pus. Se lasă apoi să se răcească şi se strecoară. Se adaugă 1 linguriţă de miere. Cu această soluţie se pot spăla ochii infectaţi şi apoi se pune cu o pipetă în ochi 2-3 picături în fiecare ochi. Preparatul ţinut 3 ore la temperatura camerei sau 24 ore la frigider devine toxic. Se interzice la cei care au alergie la unul din produsele acestea. Remediul este cu atât mai activ cu cât este mai proaspăt. Pentru a evita iritarea este indicat ca după preparare să fie lăsat o oră şi apoi administrat.

-Gălbenuş de ou şi făină de secară- se face din acestea o pastă care se aplică pe ochii închişi. Vindecă conjunctivita.