Aerofagie (Vezi balonările)

Înghiţirea de aer care se acumulează în stomac, presând prin dilatarea acestuia pe diafragmă şi inimă. Aerofagia survine mai ales la fumători care înghit aer cu fumul de ţigară sau la băutorii de sifon. Aerofagia e mai mult un simptom decât o boală şi survine mai ales la oamenii nervoşi. Se tratează nervozitatea, se ia cărbune medicinal activ care absoarbe gazele şi se bea cu paiul orice lichid pentru a nu mai înghiţi aer.

Se indică seminţe de mărar, de anason verde, de angelică, de coriandru, de chimen, fructe de badian, flori de muşeţel, frunze de tarhon, de mentă, rădăcini de lemn dulce.

Se vor lua mese la ore fixe, compuse din alimente cât mai puţine şi bine mestecate în gură.

Alimente permise: pâine albă, fasole verde, salată, spanac, băuturi ne îndulcite.

Alimente de evitat: pâine neagră, brânzeturi fermentate, miere, fasole boabe, linte, ridichi, băuturi reci sau gazoase, lichide în exces.

Alimente interzise: mazăre, linte, făinoase, produse de patiserie, băuturi dulci sau alcoolice, cafea, ceai, băuturi fermentate (bere, cidru) condimente, sifon, ape minerale.

Se pot folosi următoarele plante medicinale: busuioc, coada şoricelului, măghiran, mentă, muşeţel.

Modul de folosire al plantelor medicinale.

Busuioc (Ocinum basilicum)-2 linguriţe de plantă mărunţită se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se bea câte 1-3 căni pe zi preferabil după mese.

Coada şoricelului (Achillea milefolium) flori-2 linguriţe de plantă mărunţită se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se bea câte 1-3 căni pe zi preferabil după mese.

Măghiran (Majorana hortensis)-2 linguriţe de plantă mărunţită se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se bea câte 1-3 căni pe zi preferabil după mese.

Mentă (Mentha piperita)- 2 linguriţe de plantă mărunţită se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se bea câte 1-3 căni pe zi preferabil după mese.

Muşeţel (Matricaria chamomila) flori- 2 linguriţe de flori se vor pune la 250 ml apă şi se fierb 5 minute apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi câte una după fiecare masă.

Gingivita

            Inflamaţie a gingiei, mai ales dintre dinţi, ca urmare a unor mici leziuni (frecatul cu peria de dinţi sau leziuni datorate unor particule tari ce se mestecă în gură). Poate fi de natură iritativă, toxică sau infecţioasă; se manifestă prin congestie, sângerare, ulceraţii, etc. Gingivita atrofică senilă, biomutică, catarală.

            Tratamente:

            În primul rând va trebui să se apeleze la un medic stomatolog pentru rezolvarea diferitelor probleme care sunt prezente, apoi se va insista pe rezolvarea problemelor din sfera digestivă şi asigurarea organismului cu suficiente vitamine.

            Profilaxie:

Trebuie să spun că în ultima perioadă de timp s-au inventat o serie de accesorii care nu erau cu ceva timp înainte şi care ajută foarte mult la obţinerea unei igiene a danturii mai bună. Este suficient să amintesc aici de aţa dentară care nu s-a prea folosit şi nu se foloseşte decât de foarte puţină lume cu toate că este una dintre metodele cele mai simple pentru obţinerea unei igiene, Scobitorile provoacă de multe ori răniri ale gingiei, dar nu acelaşi lucru îl face aţa dentară.

            Aţa dentară este ieftină şi foarte eficientă. Cu ajutorul ei se poate debarasa de orice resturi alimentare care ajung între dinţi. Este necesar să fie folosită după fiecare masă. Se poate învăţa folosirea ei chiar şi de către copii. Încercaţi să vedeţi cât este de eficientă şi veţi vedea că este cel mai simplu mijloc de curăţire (nu scobitoarea ci aţa dentară).

            Apoi mai trebuie spus că este necesar să se spele dinţii cu foarte mare atenţie după fiecare masă. Înainte era cunoscut faptul că dacă se consumă mere veţi avea dinţi frumoşi. Se vor consuma fructe pentru că au multă vitamina C apoi pentru că fac un masaj blând dinţilor. Dar trebuie totuşi să se spele pe dinţi după fiecare masă.

            Periuţa de dinţi- cea mai bună este cea electrică, dar şi celelalte sunt foarte bune. Trebuie să se folosească însă doar atât timp cât perii acesteia sunt intacţi. Este necesară deci schimbarea periuţei de dinţi de fiecare dată când s-a uzat. Nu este un lux să schimbaţi periuţa de dinţi cel puţin o dată pe lună ci este o necesitate.

            De asemenea trebuie să se cunoască faptul că dacă pe periuţa de dinţi rămân resturi alimentare acestea se vor altera şi microbii care se formează vor fi introduşi în gură şi prin aceasta vă poate îmbolnăvii. Este necesar ca aceste periuţe de dinţi după folosire să fie bine spălate şi chiar dezinfectate cu o serie de ceaiuri din plante medicinale care au rolul de a distruge microbii. Fără acest lucru veţi obţine o serie de îmbolnăviri tocmai datorită faptului că vă spălaţi pe dinţi, pentru că pe periuţa de dinţi sunt microbi care-i introduceţi în cavitatea bucală şi se poate să-i înghiţiţi.

            Apa de gură cu lemn dulce, tinctura de propolis şi foarte multe alte plante medicinale sunt tot atâtea mijloace care vă ajută să aveţi dinţi frumoşi şi sănătoşi.

            Se poate să curăţaţi dinţi de asemenea o dată la 7 zile cu suc de lămâie şi cu sare. Pentru aceasta este suficient să se pună în sucul de lămâie 1 lingură de sare şi cu acest lichid pus pe periuţa de dinţi să vă spălaţi temeinic o dată pe săptămână, pentru evitarea depunerii tartrului.

            Fiţi atenţi însă şi la pastele de dinţi pentru că există foarte multe şi unele excelente care vă ajută să aveţi dinţi de invidiat.

            Este nevoie însă de vizita la un stomatolog cel puţin de 2 ori pe an pentru a preveni o serie de afecţiuni care se pot evita prin vizita şi tratamentul stomatologului.

Se pot folosi următoarele plante medicinale: afin, anin, cerenţel, cimbru, coada calului, coada racului, coada şoricelului, dracila, fragi, fumăriţa, ghimber, gutui, lemn dulce, măr, mărul lupului, mătreaţa bradului, mentă, mur, muşeţel, nalbă, pătrunjel, portocală, salvie, scorţişoară, scoruş de munte, scumpie, smochine, şofran, şovârf, stejar, sulfină, sunătoare, tătăneasă, turiţă mare.

Modul de folosire al plantelor medicinale.

Afin (Vaccinum myrtylis) se folosesc frunzele. 2 linguriţe de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se clăteşte gura de mai multe ori pe zi, obligatoriu după fiecare masă. Este utilă mai ales în cazul sângerărilor sau când există germeni microbieni.

Anin (Alnus glutinosa) se folosesc frunzele. 2 linguriţe de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se clăteşte gura de mai multe ori pe zi, obligatoriu după fiecare masă. Este utilă mai ales în cazul sângerărilor sau când există germeni microbieni. Are mult tanin şi este util acest tratament tocmai datorită taninului.

Cerenţel (Geum urbanum) 1 linguriţă de rădăcină mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute apoi se strecoară. Este utilă în hemoragii şi candida fiind foarte eficientă.

Cimbru (Tymus vulgaris) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se clăteşte gura de mai multe ori pe zi. Este foarte utilă în toate afecţiunile în care sunt implicaţi germeni patogeni.

Coada calului (Equisetum arvense) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe apoi timp de 5 minute. Se strecoară. Se foloseşte la clătirea gurii de mai multe ori pe zi. Este utilă pentru multele minerale pe care le conţine.

Coada racului (Potentila anserina) se folosesc frunzele. 2 linguriţe de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se clăteşte gura de mai multe ori pe zi, obligatoriu după fiecare masă. Este foarte utilă în infecţii având efect antibacterian.

Coada şoricelului (Achillea milefolium) 1 linguriţă de flori mărunţite se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se clăteşte gura de mai multe ori pe zi. Este foarte utilă în toate afecţiunile în care sunt implicaţi germeni patogeni. Conţine azulenă care distruge foarte mulţi germeni patogeni.

Dracila (Berberis vulgaris) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe apoi timp de 5 minute. Se strecoară. Se foloseşte la clătirea gurii de mai multe ori pe zi. Are efect antibacterian şi de calmare a durerilor.

Fragi (Fragaria vesca) 1 linguriţă de frunze mărunţite se pune la 250 ml apă şi se fierbe apoi timp de 5 minute. Se strecoară. Se foloseşte la clătirea gurii de mai multe ori pe zi. Este utilă pentru rolul dezinfectant şi de calmarea durerii.

Fumăriţa (Fumaria officinalis) 2 linguriţe de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se clăteşte gura de mai multe ori pe zi, obligatoriu după fiecare masă. Se poate folosi la toate afecţiunile gingiei.

Ghimber (Zinghiber officinalis) se rade rădăcină câte o jumătate de linguriţă şi se ţine în gură. Este utilă la durerile de gingii şi pentru efectul antibiotic.

Gutui (Cydonia oblongata) se fierbe seminţe de gutui 1 linguriţă la 250 ml apă timp de 10 minute, apoi se strecoară. Se clăteşte gura. Este utilă pentru efectul emolient care-l au mucilagiile din acest fruct.

Lemn dulce (Glycyrriza echinata) se roade în gură lemn dulce de mai multe ori pe zi, pentru întărirea gingiei şi pentru efectul care-l are de refacere a gingiei.

Măr (Mallus pumilla) se consumă mere crude care au efect foarte bun în curăţirea dinţilor şi apărarea gingiei de o serie de germeni.

Mărul lupului (Aristolochia clematitis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe apoi timp de 5 minute. Se strecoară. Se foloseşte la clătirea gurii de mai multe ori pe zi. Are efect antibacterian, dar nu se înghite pentru că este toxic.

Mătreaţa bradului (Usnea barbata) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe apoi timp de 5 minute. Se strecoară. Se foloseşte la clătirea gurii de mai multe ori pe zi. Are efect antibacterian, se poate folosi după fiecare masă.

Mentă (Mentha piperita) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe apoi timp de 5 minute. Se strecoară. Se foloseşte la clătirea gurii de mai multe ori pe zi. Are efect antibacterian, răcoritor şi se mai poate folosi şi pentru a dispare mirosul neplăcut.

Mur (Rubus fruticosus) 1 linguriţă de frunze şi rămurele tinere mărunţite se pune la 250 ml apă şi se fierbe apoi timp de 5 minute. Se strecoară. Se foloseşte la clătirea gurii de mai multe ori pe zi. Se poate folosi în afecţiunile gingiei, pentru întărirea ei, chiar şi de către copii.

Muşeţel (Matricaria chamomilla) 1 linguriţă de flori mărunţite se pune la 250 ml apă şi se fierbe apoi timp de 5 minute. Se strecoară. Se foloseşte la clătirea gurii de mai multe ori pe zi. Are un bun efect antibacterian. Se poate folosi de mai multe ori pe zi, chiar de către copii.

Nalbă (Malva crispus)  linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe apoi timp de 5 minute. Se strecoară. Se foloseşte la clătirea gurii de mai multe ori pe zi. Are un bun efect emolient.

Pătrunjel (Petroselinum crispus) se mănâncă frunze de pătrunjel după mâncăruri care miroase, pentru a ascunde mirosul neplăcut sau se folosesc la clătirea gurii în diferite ape de gură. Rădăcina de pătrunjel se poate da la copiii care le cresc dinţii pentru a roade în gură şi a le calma durerile.

Portocală (Citrus auratium) se foloseşte sucul de portocală consumat câte 200 ml pe zi, pentru întărirea gingiilor. Este util datorită vitaminei C care o are.

Salvie (Salvia officinalis)  1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe apoi timp de 5 minute. Se strecoară. Se foloseşte la clătirea gurii de mai multe ori pe zi. Are efect antibacterian, cicatrizant şi este indicat în toate afecţiunile gingiei.

Scorţişoară (Cinnamomum ceylonicum) se pune o linguriţă de scoarţă mărunţită la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi fără să se mai strecoare se clăteşte gura de mai multe ori pe zi. Este utilă în sângerări şi în diferite afecţiuni bacteriene având efect antibiotic.

Scoruş de munte (Sorbus aucuparia) se consumă fructele crude pentru efectul de întărire al gingiei.

Scumpie (Cotinus coggygria) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe apoi timp de 5 minute. Se strecoară. Se foloseşte la clătirea gurii de mai multe ori pe zi. Are efect antibacterian, cicatrizant şi este indicat în toate afecţiunile gingiei.

Smochine (Ficus cariaca) se dau la copii să le mănânce pentru întărirea gingiilor.

Şofran (Crocus sativus) 1 linguriţă de seminţe se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se clăteşte gura de mai multe ori pe zi, pentru afecţiunile gingiei.

Şovârf (Origanum vulgare)  linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe apoi timp de 5 minute. Se strecoară. Se foloseşte la clătirea gurii de mai multe ori pe zi. Are efect antibacterian putând fi folosit la toate afecţiunile gingiei.

Stejar (Quercus robur) 1 linguriţă de scoarţă mărunţită se pune la 250 ml apă. Se fierbe apoi timp de 10 minute şi se strecoară. Se fac spălături în cazurile în care există răni pentru efectul de strângere al gingiilor şi pentru taninul care-l are.

Sulfină (Melilotus albus) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe apoi timp de 5 minute. Se strecoară. Se foloseşte la clătirea gurii de mai multe ori pe zi. Are efect antibacterian, de refacere a circulaţiei sângelui şi cicatrizant.

Sunătoare (Hipericum perforatum) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe apoi timp de 5 minute. Se strecoară. Se foloseşte la clătirea gurii de mai multe ori pe zi. Are efect şi de calmarea durerii şi cicatrizant.

Tătăneasă (Sympytum officinalis) se roade rădăcină în gură de mai multe ori pe zi, pentru cicatrizarea rănilor şi vindecarea afecţiunilor. Se poate folosi şi de către copii pentru creşterea dinţilor.

Turiţă mare (Agrimonia eupatoria) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe apoi timp de 5 minute. Se strecoară. Se foloseşte la clătirea gurii de mai multe ori pe zi. Este indicată în special la cei mai în vârstă cu mai multe afecţiuni în special în sfera digestivă.   

Folosiţi cât mai des ceaiuri concentrate de plantele de mai sus. Acestea se pot folosi cu succes la această afecţiune. Se vor face spălături după fiecare masă în cazul afecţiunii şi se va continua până la deplina vindecare.

            Ceai complex: 2 linguri salvie, 2 linguri flori de gălbenele, 2 linguri flori de coada şoricelului, 2 linguri rădăcină de tătăneasă. Se macină toate acestea cu râşniţa de cafea. Se pune apoi 2 linguriţe la 250 ml apă şi se fierbe pentru 15 minute. Se strecoară şi se face gargară de mai multe ori pe zi. Este indicat să se facă gargară după fiecare masă, până la trecerea afecţiunii. Plantele măcinate se ţin în borcane cu capac şi nu se macină mai multe o dată, pentru că îşi pierd din acţiune.

Nu uitaţi să folosiţi tinctura de propolis care este un antibiotic de excepţie şi care se va folosi punând 2 picături la fiecare 5 kg corp pe un miez de pâine, a se mestecă bine în gură, apoi se va înghiţii. Se face minimum 7-10 zile acest lucru de 3 ori pe zi, după fiecare masă, după ce v-aţi spălat pe dinţi.

Dacă vi s-au inflamat gingiile şi vă ustură, consumaţi suc de afine. Se bea de mai multe ori pe zi. Se clăteşte bine gura cu el. Se ţine mai mult în gură, apoi se înghite.

Sângerarea la nivelul gingiei se opreşte dacă se mestecă încet o coajă de portocală amestecat cu puţin zahăr, sau ghimbir mestecat cu puţin zahăr.

Gingiile inflamate se vindecă dacă se spală cu ceai de salvie şi cuişoare. Se pune 1 linguriţă de salvie mărunţită şi 2 cuişoare la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute. Se strecoară şi se clăteşte gura cel puţin dimineaţa şi seara, dar se poate şi după fiecare masă-

Şofran- pudra de şofran are un efect antibacterian garantat. Se moaie un deget (umezit în prealabil) în pudră de şofran şi se masează cu el uşor gingia de mai multe ori pe zi. Se face până la vindecare.

Balonări

            Balonările şi constipaţia nu sunt boli de sine stătătoare, dar datorită faptului că sunt generatoare de multe boli se vor trata cu toată seriozitatea, la fel ca orice boală gravă.

            Gazele din sistemul digestiv sunt un fenomen foarte natural ca şi eliminarea lor periodică, prin eructaţii sau flatulenţă. Balonarea poate avea însă două cauze principale: bacteriile din intestine şi aerul pe care-l înghiţim o dată cu mâncarea. Dacă aerul înghiţit o dată cu mâncarea poate fi diminuat prin mâncarea cu mai multă atenţie, formarea gazelor datorită diferitelor bacterii poate fi combătut cu o serie de plante carminative. Mai trebuie însă să eliminăm şi o serie de alimente care pot contribui la producerea gazelor (fasole, linte, etc). de asemenea mai sunt de eliminat o serie de boli ca: maladia Crohn, boala celiacă, sindromul colonului iritabil sau intoleranţa la lactoză. Din această cauză este foarte indicat să se meargă la un medic pentru a stabili care sunt cauzele şi mai ales care este afecţiunea care produce aceste balonări.

            Dacă acest fenomen persistă mai multe vreme este cazul să mergeţi la un consult la medicul dv. Curant pentru a vedea dacă nu există o afecţiune mai gravă în organism.

            Înghiţirea de aer care se acumulează în stomac datorită mâncării în grabă, presând prin dilatarea acestuia pe diafragmă şi inimă, cauzând dureri atât în abdomen cât şi la inimă.

            Aerofagia survine mai ales la fumători sau la băutorii de sifon sau alte băuturi acidulate şi în special la oamenii nervoşi. Stresul de asemenea poate ajuta la agravarea bolii.

            În primul rând se va trata nervozitate şi se va învăţa să nu mai înghită aer la mese. Nu se vorbeşte cu mâncarea în gură, de asemenea se evită consumul băuturilor gazoase.

            Se pot folosi următoarele plante medicinale: afin, anason, angelică, anghinare, bănuţi, brustur, busuioc, chimen, cimbrişor, cimbru, coada şoricelului, coriandru, cuişoare, feciorică, fenicul, grâu, ghimber, lămâi, lavandă, leuştean, lucernă, măghiran, mărar, mătăciune, mentă, muşeţel, nalbă, obligeană, osul iepurelui, păpădie, pătrunjel, pelin, plop negru, roiniţă, rozmarin, salcâm, salvie, scaiul dracului, scoruş de munte, şofran, şovârf,  ţelină, ţintaură, ventrilică.

Modul de folosire al plantelor medicinale.

Afin (Vaccinum myrtylis) 1-2 linguriţe de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Se indică în special la cei care au asociată şi diareea. De asemenea se pot consuma fructe câte 4-6 linguriţe de 3-4 ori pe zi.

Anason (Pimpinella anisum)- 1 linguriţă seminţe mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pot consuma după fiecare masă câte 1 cană fiind o plantă care ajută la această afecţiune.

Angelică- (Angelica archangelica) vin-1 litru de vin roşu se pune cu 30 g de rădăcină de angelică şi un vârf de cuţit de scorţişoară, un praf de nucşoară rasă şi un cuişor(Syzygium aromaticum). Se lasă apoi 10 zile şi se strecoară. Se va lua câte 50 ml după fiecare masă dacă sunteţi balonat.

Anghinare (Cynara scolymus)- 1-2 linguriţe de plantă se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi, după fiecare masă câte una fiind una dintre cele mai eficiente plante în combaterea multor afecţiuni digestive, inclusiv balonarea fiind şi carminativă, dar totodată calmează şi colicile abdominale şi fermentaţiile.

Bănuţi (Bellis perenis) 1-2 linguriţe de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.

Brustur (Arctium lapa) 1-2 linguriţe de rădăcină mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe pentru 10 minute. Se strecoară şţi se bea câte 1 cană după mesele principale.

Busuioc (Ocium basilicum)- 1-2 linguriţe de plantă mărunţită se vor pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi. Este cel mai bun în afecţiunile gastro-intestinale, înlătură balonările, colitele de fermentaţie, durerile de burtă şi înlătură foarte eficient senzaţia de greaţă. Se poate folosi şi de către adulţi şi de către copii. Acţionează ca un antiseptic intestinal distrugând bacteriile şi prin aceasta ajută la dispariţia balonărilor mai ales dacă sunt cauzate de proliferarea bacteriilor.

Chimion (Fructus carvi) seminţele- 1 linguriţă de fructe se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se utilizează pentru restabilirea bunei funcţionări a aparatului digestiv, deoarece calmează colicile şi îndepărtează senzaţia de balonare. De asemenea ajută la calmarea colicilor şi la favorizarea digestiei. Este indicată în multe afecţiuni digestive.

Cimbrişor (Herba Serpylli)-1 linguriţă de plantă se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate consuma 2 căni pe zi. Este folosit pentru afecţiunile respiratorii în special, pentru calmarea tusei, dar reglează aparatul digestiv, calmează colicile şi favorizează eliminarea gazelor intestinale, fiind foarte utilă şi la balonări. Se fierbe 500 ml vin curat de struguri cu 1 lingură de plantă mărunţită timp de 10 minute. După ce s-a răcit, strecuraţi şi adăugaţi miere după gust. Beţi câte 1 păhărel înainte de fiecare masă. Este o plantă care ajută distrugerii bacteriilor patogene.

Cimbru (Satureja hortensis) 1-2 linguriţe de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.

Coada şoricelului (Achillea milefolium)- peste 2 linguri de flori uscate şi mărunţite se pun 500 ml apă clocotită. Acoperiţi vasul timp de 20 minute, apoi strecuraţi. Se bea călduţ în decursul zilei în 4 reprize.

Coriandru (Fructus Coriandri)- 1 linguriţă de fructe se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se utilizează pentru restabilirea bunei funcţionări a aparatului digestiv, deoarece calmează colicile şi îndepărtează senzaţia de balonare este un remediu mai blând şi ajută de asemenea la flatulenţă şi dureri intestinale. Este una dintre plantele eficiente fiind carminativă puternică.

Cuişoare (Syzygium aromaticum) se ia 1-2 bucăţi în gură, se mestecă şi apoi se înghit. Este o metodă care produce şi o anestezie a cavităţii bucale. Se pot însă înghiţi şi câteva bucăţi cu apă. Se mai poate lua înainte de masă sau chiar după mese câte un vârf de cuţit de pulbere de cuişoare obţinute cu ajutorul râşniţei de cafea. Este cea mai eficientă metodă pentru dispariţia balonărilor.

Feciorică (Herniaria glabra)  1-2 linguriţe de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.

Fenicul (Fructus foeniculi) 1-2 linguriţe se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere 15 minute şi se pot bea 2-3 căni pe zi. Prima jumătate înainte de masă şi jumătate după. Nu se foloseşte mai mult de 2-3 săptămâni fără avizul medicului. Restabilesc buna funcţionare a aparatului digestiv, limitează fermentarea intestinală şi ajută la calmarea crampelor şi a durerilor de origine digestivă.

Grâu (Triticum aestivum) -Borş de tărâţe de grâu cu apă şi drojdie de bere se fermentează şi se va consuma câte 1-2 pahare pe zi pentru vitaminizare, ca acidifiant sau pentru repopularea intestinului subţire cu floră saprofită.

Ghimber (Zinghiber officinalis) Are acţiune direct asupra alimentelor ajutând să fie mai rapid digerate. Atunci când vă supără gazele mâncaţi o bucăţică de rădăcină de ghimber proaspăt.

Lămâi (Citrus lemon) se stoarce sucul de la o lămâie într-un pahar, apoi se complectează cu apă şi se consumă după mese.

Lavandă (Flores Lavandulae)- 1 linguriţă de flori se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate bea 1-2 căni pe zi. Combate insomnia, iritabilitatea, durerile de cap şi depresiile. Este utilă în indigestii, combate colicile şi favorizează eliminarea gazelor fiind utilă la balonări şi chiar la colici.

Leuştean (Levisticum officinalis) Comprese călduţe cu infuzie de mentă şi rădăcină de leuştean.

Infuzia de lucernă (Medicago sativa). Pe lângă faptul că vă scapă de balonări, planta dezintoxică organismul, tratează inflamaţiile vezicii urinare, indigestiile, constipaţia. Se vor pune 2 linguriţe de frunze uscate şi mărunţite la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se beau 3 căni pe zi, zilnic.

Măghiran (Majorana hortensis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere vasul timp de 15 minute, apoi se strecoară. Se consumă 3 căni pe zi, reci.

Mărar (Anthum graveolens) 1 linguriţă de seminţe de mărar se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se bea după mese dacă sunteţi balonat. Efectul este imediat.

Mătăciune (Drachophalum moldavica) 1-2 linguriţe de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.

Mentă (Mentha piperita)- 1 linguriţă de frunze mărunţite se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere vasul timp de 15 minute, apoi se strecoară. Se consumă 3 căni pe zi, reci.

Muşeţel (Matricaria chamomilla) 1-2 linguriţe de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.

Nalbă mare (Radix Malva)- se lasă la macerat 2 linguriţe de plantă la 250 ml apă rece pe timp de 8 ore (de seara până dimineaţa). Se pot face şi comprese sau cataplasme externe, pentru calmarea durerii.

Obligeană (Rhadix Calami) o jumătate de linguriţă de rădăcină se pune la 250 ml apă şi se fierbe 5 minute. Se strecoară. Se pot consuma2-3 căni pe zi înainte de mesele principale. Este recunoscută acţiunea acestei plante ca tonic nervos şi stimulent al sistemului nervos. Se mai foloseşte la indigestii, balonări şi colici.

Osul iepurelui (Ononis spinosa) 1-2 linguriţe de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.

Păpădie (Taraxacum officinale). Această plantă este un excelent diuretic, ameliorând simptomele de balonare prin eliminarea fluidelor în exces. Se prepară un decoct din 1 linguriţă de pulbere de plantă, care se va pune la 250 ml apă şi se fierbe apoi timp de 10 minute. Se strecoară şi se pot consuma 2 căni pe zi.

Pătrunjel (Petroselinum crispus) După fiecare masă consumaţi pătrunjel verde frunze, 1 linguriţă ajunge de regulă.

Pelin (Herba Absinthi)- 1-2 linguriţe de plantă mărunţită se vor pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se foloseşte împotriva durerilor de cap cauzate de indigestie, precum şi pentru eliminarea gazelor şi îndepărtarea senzaţiei de balonare. Atenţie însă că stimulează pofta de mâncare. Se mai poate folosi şi contra viermilor intestinali.

Plop negru (Populus nigra) 1 linguriţă de muguri mărunţiţi se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Este indicat mai ales în cazurile când există şi răni la stomac sau infecţii.

Roiniţă (Melissa officinalis) 1-2 linguriţe de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.

Rozmarin (Rozmarinus officinalis) 1-2 linguriţe de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.

Salcâm (Robinia psudacacia) se pun 2 linguriţe de flori mărunţite la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute. Se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi.

Salvie (Salvia officinalis) 1-2 linguriţe de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.

Scaiul dracului (Eryngium campestre) 1-2 linguriţe de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.

Scoruş de munte (Sorbus aucuparia) se indică consumul a 2 linguriţe de fructe după fiecare masă.

Şofran (Crocus sativus) 1-2 linguriţe de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.

Şovârf (Origanum vulgare) 2 linguriţe de vârfuri înflorite mărunţite se pun în 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 10 minute, după care se strecoară. Se va consuma câte 1 cană după fiecare masă.

 Ţelină (Apium graveolens)- pentru tratarea răguşelii, eliminarea gazelor intestinale şi având un efect laxativ puteţi folosi praf din frunze de ţelină. Se pun 4 linguri de praf la 1 litru de apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se bea în cursul zilei sau se bea 1 ceaşcă la nevoie.

Ţintaură (Centaurea umbellatum) 1-2 linguriţe de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.

Usturoi (Allium sativum)- se înghite 1-3 căţei de usturoi şi balonarea trece foarte repede.

Ventrilică (Veronica officinalis) 1-2 linguriţe de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.

-Se ia după fiecare masă câteva seminţe de anason şi chimen. Acestea ajută la activarea digestiei.

-Se pun într-un vas 10 g mentă, 10 g seminţe fenicul 10 g anason şi 10 g flori de tei. Se toarnă peste acestea 1 litru de apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se bea câte 1 ceaşcă după fiecare masă.

-Lapte ne fiert (proaspăt muls) sucul de la o lămâie. Se toarnă picătură cu picătură. Se amestecă în acest timp laptele, până va primi un aspect granulat. Se îndulceşte cu miere dacă nu există contra indicaţii. Se consumă dimineaţa la trezire timp de 30 zile.

-Iaurt consumat zilnic timp de 10 zile este foarte util şi el pentru a reface flora saprofită a intestinului aducând şi calciu în plus, foarte necesar organismului.

Reţeta 1: la încheierea meselor copioase este indicat să se bea un ceai (infuzie) fierbinte de: măghiran (sau şovârf), mentă, fenicul (sau anason) şi cimbru. Se amestecă toate acestea în părţi egale şi apoi din amestec se pun 2 linguriţe la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute. Se strecoară. Se pot consuma de mai multe ori pe zi, putându-se ajunge la 3-4 căni pe zi, sau se face doar la nevoie un ceai, care se bea cald.

Reţeta 2: 1 linguriţă frunze de mentă, 1 linguriţă frunze de busuioc, 1 linguriţă rădăcină de obligeană, 3-4 fructe de fenicul, toate puse în 300 ml apă clocotită. Se bea în 3 reprize după mese. Uleiurile volatile din aceste plante cresc secreţia gastrică, ajutând la normalizarea digestiei.

-Se poate consuma zilnic 1 linguriţă de argilă. Se va pune în 250 ml apă 1 linguriţă de argilă şi dimineaţa se poate bea apa aceasta. Se poate face acest lucru după fiecare masă. După ce organismul s-a obişnuit cu argila (3-4 zile) se va agita cu o linguriţă de lemn (un beţişor) argila şi se poate consuma fără să se ia însă şi pietricelele sau depunerile grosiere.

-Se poate după fiecare masă să se consume 1 linguriţă de cărbune medicinal. Este cu atât mai eficient cu cât este mai fin măcinat. Se ia cu puţină apă după fiecare masă. Se poate înlocui cu orice cărbune vegetal, cel mai util este cel obţinut din pomi fructiferi. Există la orice farmacie şi tablete din care se pot lua şi câte 2 după fiecare masă. Sunt foarte eficiente.

 Se mai pot folosi cozi de cireşe şi coada calului.

            La sugari produce vomă frecvent.

            Pentru calmarea durerilor, comprese calde sau chiar băi calde de 3-4 ori pe zi, de preferat din plante sau esenţe de : mentă, salvie, coada şoricelului, flori de fân.

            Tot pentru calmarea durerilor se mai poate tăia ceapă rondele cu care puse pe o pânză se vor face cataplasme pe abdomen.

            Se mai pot face cataplasme cu foi de varză strivite şi aplicate pe abdomen sau cu argilă muiată în orice ceai şi aplicată caldă.

Se vor respecta câteva reguli de igienă alimentară pentru prevenirea crampelor abdominale, balonări, eructaţii şi flatulenţă provocate de gaze.

-Mâncaţi de mai multe ori pe zi, dar în cantităţi mai mici şi varietăţi de alimente mai puţine. Nu ezitaţi să luaţi chiar 6 mese în loc de 3.

-Mestecaţi temeinic, lent cu gura închisă. Dacă faceţi greşeala de a vorbi în timp ce mâncaţi, înghiţiţi aer, care vă poate provoca apoi neplăceri.

-Creşteţi progresiv aportul de fibre vegetale. Se poate face acest lucru foarte simplu prin consumul tărâţelor de grâu sub orice formă.

-Dacă vă place fasolea cu toate că nu este indicată va trebui să lăsaţi boabele la muiat de seara până dimineaţa în apă, apoi aruncaţi apa aceasta. Fierbeţi apoi în apă pentru câte 10 minute (de 3 ori) apă care de asemenea se aruncă. După aceasta se poate pune în apa finală care va putea fi consumată şi ea (ciorbă) 2 frunze de dafin sau 1-2 linguriţe de chimen care de asemenea contribuie la dispariţia balonărilor şi a gazelor. De asemenea sigură un gust fin ciorbelor.

-Evitaţi alcoolul, băuturile carbogazoase, brânzeturile fermentate, sosurile de soia şi guma de mestecat.

-Feriţi-vă de bicarbonat de sodiu. Este drept că uşurează dar pe termen lung acesta poate provoca o hiperaciditate cronică.

Pentru calmarea durerilor.

Comprese calde sau chiar băi calde de 3-4 ori pe zi, de preferat din plante sau esenţe de : mentă, salvie, coada şoricelului, flori de fân.

            Tot pentru calmarea durerilor se mai poate tăia ceapă rondele cu care puse pe o pânză se vor face cataplasme pe abdomen.

            Se mai pot face cataplasme cu foi de varză strivite şi aplicate pe abdomen sau cu argilă muiată în orice ceai şi aplicată caldă.

            Dacă se persistă cu aceste fenomene se vor face zilnic clisme timp de 10 zile cu diferite plante medicinale : brusture, pelin, coada şoricelului, tătăneasă.

            Se va căuta să nu fie prezentă constipaţia şi pentru acest lucru preventiv se poate lua seara câte 1 lingură de ulei de măsline, presat la rece.