Gingivita

            Inflamaţie a gingiei, mai ales dintre dinţi, ca urmare a unor mici leziuni (frecatul cu peria de dinţi sau leziuni datorate unor particule tari ce se mestecă în gură). Poate fi de natură iritativă, toxică sau infecţioasă; se manifestă prin congestie, sângerare, ulceraţii, etc. Gingivita atrofică senilă, biomutică, catarală.

            Tratamente:

            În primul rând va trebui să se apeleze la un medic stomatolog pentru rezolvarea diferitelor probleme care sunt prezente, apoi se va insista pe rezolvarea problemelor din sfera digestivă şi asigurarea organismului cu suficiente vitamine.

            Profilaxie:

Trebuie să spun că în ultima perioadă de timp s-au inventat o serie de accesorii care nu erau cu ceva timp înainte şi care ajută foarte mult la obţinerea unei igiene a danturii mai bună. Este suficient să amintesc aici de aţa dentară care nu s-a prea folosit şi nu se foloseşte decât de foarte puţină lume cu toate că este una dintre metodele cele mai simple pentru obţinerea unei igiene, Scobitorile provoacă de multe ori răniri ale gingiei, dar nu acelaşi lucru îl face aţa dentară.

            Aţa dentară este ieftină şi foarte eficientă. Cu ajutorul ei se poate debarasa de orice resturi alimentare care ajung între dinţi. Este necesar să fie folosită după fiecare masă. Se poate învăţa folosirea ei chiar şi de către copii. Încercaţi să vedeţi cât este de eficientă şi veţi vedea că este cel mai simplu mijloc de curăţire (nu scobitoarea ci aţa dentară).

            Apoi mai trebuie spus că este necesar să se spele dinţii cu foarte mare atenţie după fiecare masă. Înainte era cunoscut faptul că dacă se consumă mere veţi avea dinţi frumoşi. Se vor consuma fructe pentru că au multă vitamina C apoi pentru că fac un masaj blând dinţilor. Dar trebuie totuşi să se spele pe dinţi după fiecare masă.

            Periuţa de dinţi- cea mai bună este cea electrică, dar şi celelalte sunt foarte bune. Trebuie să se folosească însă doar atât timp cât perii acesteia sunt intacţi. Este necesară deci schimbarea periuţei de dinţi de fiecare dată când s-a uzat. Nu este un lux să schimbaţi periuţa de dinţi cel puţin o dată pe lună ci este o necesitate.

            De asemenea trebuie să se cunoască faptul că dacă pe periuţa de dinţi rămân resturi alimentare acestea se vor altera şi microbii care se formează vor fi introduşi în gură şi prin aceasta vă poate îmbolnăvii. Este necesar ca aceste periuţe de dinţi după folosire să fie bine spălate şi chiar dezinfectate cu o serie de ceaiuri din plante medicinale care au rolul de a distruge microbii. Fără acest lucru veţi obţine o serie de îmbolnăviri tocmai datorită faptului că vă spălaţi pe dinţi, pentru că pe periuţa de dinţi sunt microbi care-i introduceţi în cavitatea bucală şi se poate să-i înghiţiţi.

            Apa de gură cu lemn dulce, tinctura de propolis şi foarte multe alte plante medicinale sunt tot atâtea mijloace care vă ajută să aveţi dinţi frumoşi şi sănătoşi.

            Se poate să curăţaţi dinţi de asemenea o dată la 7 zile cu suc de lămâie şi cu sare. Pentru aceasta este suficient să se pună în sucul de lămâie 1 lingură de sare şi cu acest lichid pus pe periuţa de dinţi să vă spălaţi temeinic o dată pe săptămână, pentru evitarea depunerii tartrului.

            Fiţi atenţi însă şi la pastele de dinţi pentru că există foarte multe şi unele excelente care vă ajută să aveţi dinţi de invidiat.

            Este nevoie însă de vizita la un stomatolog cel puţin de 2 ori pe an pentru a preveni o serie de afecţiuni care se pot evita prin vizita şi tratamentul stomatologului.

Se pot folosi următoarele plante medicinale: afin, anin, cerenţel, cimbru, coada calului, coada racului, coada şoricelului, dracila, fragi, fumăriţa, ghimber, gutui, lemn dulce, măr, mărul lupului, mătreaţa bradului, mentă, mur, muşeţel, nalbă, pătrunjel, portocală, salvie, scorţişoară, scoruş de munte, scumpie, smochine, şofran, şovârf, stejar, sulfină, sunătoare, tătăneasă, turiţă mare.

Modul de folosire al plantelor medicinale.

Afin (Vaccinum myrtylis) se folosesc frunzele. 2 linguriţe de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se clăteşte gura de mai multe ori pe zi, obligatoriu după fiecare masă. Este utilă mai ales în cazul sângerărilor sau când există germeni microbieni.

Anin (Alnus glutinosa) se folosesc frunzele. 2 linguriţe de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se clăteşte gura de mai multe ori pe zi, obligatoriu după fiecare masă. Este utilă mai ales în cazul sângerărilor sau când există germeni microbieni. Are mult tanin şi este util acest tratament tocmai datorită taninului.

Cerenţel (Geum urbanum) 1 linguriţă de rădăcină mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute apoi se strecoară. Este utilă în hemoragii şi candida fiind foarte eficientă.

Cimbru (Tymus vulgaris) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se clăteşte gura de mai multe ori pe zi. Este foarte utilă în toate afecţiunile în care sunt implicaţi germeni patogeni.

Coada calului (Equisetum arvense) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe apoi timp de 5 minute. Se strecoară. Se foloseşte la clătirea gurii de mai multe ori pe zi. Este utilă pentru multele minerale pe care le conţine.

Coada racului (Potentila anserina) se folosesc frunzele. 2 linguriţe de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se clăteşte gura de mai multe ori pe zi, obligatoriu după fiecare masă. Este foarte utilă în infecţii având efect antibacterian.

Coada şoricelului (Achillea milefolium) 1 linguriţă de flori mărunţite se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se clăteşte gura de mai multe ori pe zi. Este foarte utilă în toate afecţiunile în care sunt implicaţi germeni patogeni. Conţine azulenă care distruge foarte mulţi germeni patogeni.

Dracila (Berberis vulgaris) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe apoi timp de 5 minute. Se strecoară. Se foloseşte la clătirea gurii de mai multe ori pe zi. Are efect antibacterian şi de calmare a durerilor.

Fragi (Fragaria vesca) 1 linguriţă de frunze mărunţite se pune la 250 ml apă şi se fierbe apoi timp de 5 minute. Se strecoară. Se foloseşte la clătirea gurii de mai multe ori pe zi. Este utilă pentru rolul dezinfectant şi de calmarea durerii.

Fumăriţa (Fumaria officinalis) 2 linguriţe de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se clăteşte gura de mai multe ori pe zi, obligatoriu după fiecare masă. Se poate folosi la toate afecţiunile gingiei.

Ghimber (Zinghiber officinalis) se rade rădăcină câte o jumătate de linguriţă şi se ţine în gură. Este utilă la durerile de gingii şi pentru efectul antibiotic.

Gutui (Cydonia oblongata) se fierbe seminţe de gutui 1 linguriţă la 250 ml apă timp de 10 minute, apoi se strecoară. Se clăteşte gura. Este utilă pentru efectul emolient care-l au mucilagiile din acest fruct.

Lemn dulce (Glycyrriza echinata) se roade în gură lemn dulce de mai multe ori pe zi, pentru întărirea gingiei şi pentru efectul care-l are de refacere a gingiei.

Măr (Mallus pumilla) se consumă mere crude care au efect foarte bun în curăţirea dinţilor şi apărarea gingiei de o serie de germeni.

Mărul lupului (Aristolochia clematitis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe apoi timp de 5 minute. Se strecoară. Se foloseşte la clătirea gurii de mai multe ori pe zi. Are efect antibacterian, dar nu se înghite pentru că este toxic.

Mătreaţa bradului (Usnea barbata) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe apoi timp de 5 minute. Se strecoară. Se foloseşte la clătirea gurii de mai multe ori pe zi. Are efect antibacterian, se poate folosi după fiecare masă.

Mentă (Mentha piperita) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe apoi timp de 5 minute. Se strecoară. Se foloseşte la clătirea gurii de mai multe ori pe zi. Are efect antibacterian, răcoritor şi se mai poate folosi şi pentru a dispare mirosul neplăcut.

Mur (Rubus fruticosus) 1 linguriţă de frunze şi rămurele tinere mărunţite se pune la 250 ml apă şi se fierbe apoi timp de 5 minute. Se strecoară. Se foloseşte la clătirea gurii de mai multe ori pe zi. Se poate folosi în afecţiunile gingiei, pentru întărirea ei, chiar şi de către copii.

Muşeţel (Matricaria chamomilla) 1 linguriţă de flori mărunţite se pune la 250 ml apă şi se fierbe apoi timp de 5 minute. Se strecoară. Se foloseşte la clătirea gurii de mai multe ori pe zi. Are un bun efect antibacterian. Se poate folosi de mai multe ori pe zi, chiar de către copii.

Nalbă (Malva crispus)  linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe apoi timp de 5 minute. Se strecoară. Se foloseşte la clătirea gurii de mai multe ori pe zi. Are un bun efect emolient.

Pătrunjel (Petroselinum crispus) se mănâncă frunze de pătrunjel după mâncăruri care miroase, pentru a ascunde mirosul neplăcut sau se folosesc la clătirea gurii în diferite ape de gură. Rădăcina de pătrunjel se poate da la copiii care le cresc dinţii pentru a roade în gură şi a le calma durerile.

Portocală (Citrus auratium) se foloseşte sucul de portocală consumat câte 200 ml pe zi, pentru întărirea gingiilor. Este util datorită vitaminei C care o are.

Salvie (Salvia officinalis)  1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe apoi timp de 5 minute. Se strecoară. Se foloseşte la clătirea gurii de mai multe ori pe zi. Are efect antibacterian, cicatrizant şi este indicat în toate afecţiunile gingiei.

Scorţişoară (Cinnamomum ceylonicum) se pune o linguriţă de scoarţă mărunţită la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi fără să se mai strecoare se clăteşte gura de mai multe ori pe zi. Este utilă în sângerări şi în diferite afecţiuni bacteriene având efect antibiotic.

Scoruş de munte (Sorbus aucuparia) se consumă fructele crude pentru efectul de întărire al gingiei.

Scumpie (Cotinus coggygria) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe apoi timp de 5 minute. Se strecoară. Se foloseşte la clătirea gurii de mai multe ori pe zi. Are efect antibacterian, cicatrizant şi este indicat în toate afecţiunile gingiei.

Smochine (Ficus cariaca) se dau la copii să le mănânce pentru întărirea gingiilor.

Şofran (Crocus sativus) 1 linguriţă de seminţe se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se clăteşte gura de mai multe ori pe zi, pentru afecţiunile gingiei.

Şovârf (Origanum vulgare)  linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe apoi timp de 5 minute. Se strecoară. Se foloseşte la clătirea gurii de mai multe ori pe zi. Are efect antibacterian putând fi folosit la toate afecţiunile gingiei.

Stejar (Quercus robur) 1 linguriţă de scoarţă mărunţită se pune la 250 ml apă. Se fierbe apoi timp de 10 minute şi se strecoară. Se fac spălături în cazurile în care există răni pentru efectul de strângere al gingiilor şi pentru taninul care-l are.

Sulfină (Melilotus albus) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe apoi timp de 5 minute. Se strecoară. Se foloseşte la clătirea gurii de mai multe ori pe zi. Are efect antibacterian, de refacere a circulaţiei sângelui şi cicatrizant.

Sunătoare (Hipericum perforatum) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe apoi timp de 5 minute. Se strecoară. Se foloseşte la clătirea gurii de mai multe ori pe zi. Are efect şi de calmarea durerii şi cicatrizant.

Tătăneasă (Sympytum officinalis) se roade rădăcină în gură de mai multe ori pe zi, pentru cicatrizarea rănilor şi vindecarea afecţiunilor. Se poate folosi şi de către copii pentru creşterea dinţilor.

Turiţă mare (Agrimonia eupatoria) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe apoi timp de 5 minute. Se strecoară. Se foloseşte la clătirea gurii de mai multe ori pe zi. Este indicată în special la cei mai în vârstă cu mai multe afecţiuni în special în sfera digestivă.   

Folosiţi cât mai des ceaiuri concentrate de plantele de mai sus. Acestea se pot folosi cu succes la această afecţiune. Se vor face spălături după fiecare masă în cazul afecţiunii şi se va continua până la deplina vindecare.

            Ceai complex: 2 linguri salvie, 2 linguri flori de gălbenele, 2 linguri flori de coada şoricelului, 2 linguri rădăcină de tătăneasă. Se macină toate acestea cu râşniţa de cafea. Se pune apoi 2 linguriţe la 250 ml apă şi se fierbe pentru 15 minute. Se strecoară şi se face gargară de mai multe ori pe zi. Este indicat să se facă gargară după fiecare masă, până la trecerea afecţiunii. Plantele măcinate se ţin în borcane cu capac şi nu se macină mai multe o dată, pentru că îşi pierd din acţiune.

Nu uitaţi să folosiţi tinctura de propolis care este un antibiotic de excepţie şi care se va folosi punând 2 picături la fiecare 5 kg corp pe un miez de pâine, a se mestecă bine în gură, apoi se va înghiţii. Se face minimum 7-10 zile acest lucru de 3 ori pe zi, după fiecare masă, după ce v-aţi spălat pe dinţi.

Dacă vi s-au inflamat gingiile şi vă ustură, consumaţi suc de afine. Se bea de mai multe ori pe zi. Se clăteşte bine gura cu el. Se ţine mai mult în gură, apoi se înghite.

Sângerarea la nivelul gingiei se opreşte dacă se mestecă încet o coajă de portocală amestecat cu puţin zahăr, sau ghimbir mestecat cu puţin zahăr.

Gingiile inflamate se vindecă dacă se spală cu ceai de salvie şi cuişoare. Se pune 1 linguriţă de salvie mărunţită şi 2 cuişoare la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute. Se strecoară şi se clăteşte gura cel puţin dimineaţa şi seara, dar se poate şi după fiecare masă-

Şofran- pudra de şofran are un efect antibacterian garantat. Se moaie un deget (umezit în prealabil) în pudră de şofran şi se masează cu el uşor gingia de mai multe ori pe zi. Se face până la vindecare.

Anexitele

Sunt inflamaţii ale trompelor şi ovarelor produsă de o infecţie în marea lor majoritate ascendente după un avort sau naştere. Agentul patogen poate fi strepto sau stafilococ sau chiar gonococul, bacilii coli sau tuberculoşi, infectează pe cale hematogenă descendentă. Ovarele şi trompele sunt turgescente, hiperemice, în lumenul tubular se produce un exudat seros sau purulent, se formează uneori un abces ovarian sau tubo-ovarian care prin revărsare de puroi în cavitatea abdominală poate da naştere la peritonită. În anexitele cronice peretele trompelor se îngroaşă, orificiul lor abdominal se închide, putându-se transforma în hidro sau piosalpinx. Semnele anexitelor acute: dureri în loja inferioară abdominală cu apăsare musculară, febră, leucocitoză, prelungirea duratei menstruaţiei, scaune dureroase.

În anexitele cronice durerea este diminuată în general dar mai accentuată premenstrual şi în timpul menstruaţiei. Contactul sexual poate fi dureros(dispareurie).

Anexitele pot fi urmate deseori de sterilitate secundară. Se mai numesc şi salpingo- ovarite sau metroanexite, deoarece de cele mai multe ori inflamaţia se întinde la uter, trompe, ovare.

În unele cazuri însă pot fi dureri vi la urinare, scaun sau chiar la cel mai mic efort.

Anexita acută: repaus la pat până la dispariţia febrei, durerilor şi disconfortului local. Suprimarea raporturilor sexuale.

Regim alimentar redus, hidric în cazul vărsăturilor (se dau în acest caz sucuri din legume şi fructe). Se va evita în toate cazurile constipaţia preferându-se un scaun moale.

Durerile se calmează punând pungă de gheaţă sau comprese cu tincturi din plante pe abdomen. De asemenea se mai pot folosi ovule cu propolis care este un bun anesteziant şi scapă de durere.

Dacă durerile sunt foarte vi se va face tratament numai la spitalele de specialitate.

Se pot folosi următoarele plante medicinale: afin, bătrâniş, brad, brânca ursului, cătină, cerenţel, cimbru, coada şoricelului, gălbenele, ghimpe, iarbă neagră, in, jneapăn, levănţică, limba mielului, măceş, mărul lupului, merişor de munte, mesteacăn, nalbă, nap, năprasnic, osul iepurelui, pătrunjel, pin, pir, plămânărică, porumb, pufuliţă cu flori mici, roibă, salvie, schinduf, straşnic, sunătoare, toporaş, ţintaură, vâsc, zămoşiţă, zmeur.

Se vor face spălături cu irigatorul la temperatura corpului sau foarte apropiată. Spălături cu una sau mai multe din plantele de mai sus, dar se face ceaiul mai concentrat puţin decât scrie pe pachetul cu plante. Acestea se vor face cel puţin o dată pe zi.

Modul de folosire al plantelor medicinale.

Afin (Vaccinum myrtylis)- se vor folosi frunzele câte 2 linguriţe de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot folosi la spălături vaginale pentru distrugerea infecţiilor. Se pot folosi şi în amestec cu alte plante medicinale fiind mai eficiente. Sunt indicate şi datorită faptului că sunt astringente şi ajută la diminuarea menstruaţiei.

Fructele se pot consuma zilnic sub formă de cură zilnică în sezon câte 100 g de fructe pe zi. Se pot de asemenea folosi uscate sub formă de praf care se va consuma câte 1 linguriţă dimineaţa mai multe zile la rând cu acelaşi efect ca şi frunzele.

Bătrâniş (Erigeron canadiensis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se poate pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi şi de asemenea se pot face spălături cu acest ceai.

Brad (Abies alba) se folosesc mugurii, ramurile tinere sau cetina mărunţită. Se pune 2 linguriţe la 250 ml apă şi se fierbe timp de 15 minute. Se strecoară. Se vor face spălături pentru efectul dezinfectant, cicatrizant şi astringent.

Brânca ursului (Heracleum spondylium) 1 linguriţă de plantă mărunţită se poate pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi şi de asemenea se pot face spălături cu acest ceai. Există în comerţ şi extracte care se vor folosi conform indicaţiilor date de producător.

Cătină (Tamarix ramosissima)  1 linguriţă de plantă mărunţită (fructe sau ramuri tinere) se poate pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi şi de asemenea se pot face spălături cu acest ceai. Există şi ulei la magazinele naturiste care se va folosi conform indicaţiilor producătorului.

Rădăcină de Cerenţel (Geum urbanum)- se pun 2 linguriţe de pulbere de rădăcină în 250 ml apă rece. Se fierb apoi timp de 20 minute. Se strecoară. Se consumă intern câte 2 căni pe zi. Cura începe cu 7 zile înaintea menstruaţiei. Sunt utile mai ales atunci când aveţi menstruaţie abundentă.

Cimbru (Saturneja hortensis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se poate pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi şi de asemenea se pot face spălături cu acest ceai.

Coada şoricelului (Achillea milefolium) 1 linguriţă de plantă mărunţită se poate pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi şi de asemenea se pot face spălături cu acest ceai. Diminuează şi secreţiile şi este antibiotic.

Gălbenele (Calendula officinalis)- flori- 2 linguriţe de flori se pun cu 250 ml apă clocotită. Se acopere apoi timp de 15 minute. Se strecoară. Se pot consuma intern 2 căni de ceai pe zi. Se consumă înainte de mese. Cura începe cu 7 zile înaintea menstruaţiei. Se indică pentru efectul antibiotic destul de puternic pe care-l au.

Ghimpe (Xanthium spinosum) 1 linguriţă de plantă mărunţită se poate pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi şi de asemenea se pot face spălături cu acest ceai.

Iarbă neagră (Calluna vulgaris) 1 linguriţă de plantă mărunţită se poate pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi şi de asemenea se pot face spălături cu acest ceai. Are şi efect dezinfectant.

In (Linum usitassimum) se folosesc seminţele care se înghit câte 1 linguriţă de 3 ori pe zi, pentru efectul emolient şi laxativ. Se poate face de asemenea un ceai din  1 linguriţă de seminţe se poate pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi şi de asemenea se pot face spălături cu acest ceai.

Levănţică (Lavandula angustifolia) 1 linguriţă de plantă mărunţită se poate pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi şi de asemenea se pot face spălături cu acest ceai. Are efect calmant.

Limba mielului (Borago officinalis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se poate pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi şi de asemenea se pot face spălături cu acest ceai. Are efect antibiotic.

Măceş (Rosa canina) 1 linguriţă de seminţe se pun zdrobite la 250 ml apă şi se fierb timp de 5 minute, apoi se strecoară. Se consumă 3 căni pe zi, sau se fac spălături.

Mărul lupului (Aristolochia clematis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se poate pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi şi de asemenea se pot face spălături cu acest ceai. Are efect puternic antibiotic.

Merişor de munte (Vaccinum vitis idaea) 1 linguriţă de plantă mărunţită se poate pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi şi de asemenea se pot face spălături cu acest ceai.

Mesteacăn (Betula verrucosa)- se folosesc frunzele. Se pot folosi pentru consumul ceaiului intern sau pentru spălături. Intern se pune 1 linguriţă de frunze mărunţite la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pune înainte de a se consuma un vârf de cuţit de bicarbonat de sodiu. Se pot consuma 2-3 căni de ceai pe zi. Pentru spălături vaginale se va face cu cantitate dublă de plantă. Are un efect puternic antimicrobian putând distruge mulţi germeni patogeni printre care streptococul şi stafilococul, dar şi E-coli.

Nalbă (Malva crispa) 1 linguriţă de plantă mărunţită se poate pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi şi de asemenea se pot face spălături cu acest ceai.

Nap (Brassica napus)  1 linguriţă de plantă mărunţită (rădăcină rasă) se poate pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi şi de asemenea se pot face spălături cu acest ceai.

Năprasnic (Geranium robertiarum) 1 linguriţă de plantă mărunţită se poate pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi şi de asemenea se pot face spălături cu acest ceai.

Osul iepurelui (Onosis spinosa) 1 linguriţă de plantă mărunţită se poate pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi şi de asemenea se pot face spălături cu acest ceai.

Pătrunjel (Petroselinum crispus) se pune 2 linguri de rădăcină la 500 ml apă şi se fierbe până scade la jumătate. Se strecoară şi se consumă 2-3 căni pe zi. Se poate de asemenea consuma suc în combinaţie cu suc de morcovi. La 150 ml suc de morcovi se pune 20 ml suc de pătrunjel.

Pin (Pinus silvestris) se folosesc mugurii, ramurile tinere sau cetina mărunţită. Se pune 2 linguriţe la 250 ml apă şi se fierbe timp de 15 minute. Se strecoară. Se vor face spălături pentru efectul dezinfectant, cicatrizant şi astringent.

Pir (Agropyron repens) 1 linguriţă de plantă mărunţită se poate pune la 250 ml apă clocotită. Prima apă se aruncă şi se pune alta.  Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi şi de asemenea se pot face spălături cu acest ceai.

Plămânărică (Pulmonaria officinalis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se poate pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi şi de asemenea se pot face spălături cu acest ceai.

Porumb (Zea majs)  1 linguriţă de plantă mărunţită (Mătase de porumb) se poate pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi şi de asemenea se pot face spălături cu acest ceai.

Pufuliţă cu flori mici ((Epilobium parviflorum) 1 linguriţă de plantă mărunţită se poate pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi şi de asemenea se pot face spălături cu acest ceai.

Roibă (Rubinia tinctorum) 1 linguriţă de plantă mărunţită se poate pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi şi de asemenea se pot face spălături cu acest ceai. Este indicată chiar şi în cazurile cele mai grele inclusiv cancer.

Salvie (Salvia officinalis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se poate pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi şi de asemenea se pot face spălături cu acest ceai.

Schinduf (Trigonella foenum graecum) 1 linguriţă de plantă mărunţită(Seminţe) se poate pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi şi de asemenea se pot face spălături cu acest ceai.

Straşnic (Apelinum trichomanes) 1 linguriţă de plantă mărunţită se poate pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi şi de asemenea se pot face spălături cu acest ceai.

Sunătoare (Hipericum perforatum) 1 linguriţă de plantă mărunţită se poate pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi şi de asemenea se pot face spălături cu acest ceai. Este cicatrizantă şi dezinfectantă.

Toporaş (Viola odorata) 1 linguriţă de plantă mărunţită (se pot folosi şi rădăcinile) se poate pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi şi de asemenea se pot face spălături cu acest ceai.

Ţintaură (Centaurium umbellatum) 1 linguriţă de plantă mărunţită se poate pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi şi de asemenea se pot face spălături cu acest ceai.

Vâsc (Vascum album) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă la temperatura camerei. Se ţine apoi timp de 8 ore şi se încălzeşte la 40 grade. Se strecoară şi se consumă 3 căni. Este foarte util în cazurile când este de vină o circulaţie a sângelui deficitară.

Zămoşiţă (Hibiscus trionum) 1 linguriţă de plantă mărunţită se poate pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi şi de asemenea se pot face spălături cu acest ceai.

Zmeur (Rubus idaeus) 1 linguriţă de plantă mărunţită se poate pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi şi de asemenea se pot face spălături cu acest ceai. În cazul în care se doreşte folosirea hormonilor din această plantă se va folosi preparatul care există la toate magazinele de plante medicinale (muguri-extract). Caz în care se va respecta indicaţia producătorului.

Băi cu plante:

Se fierbe la 10 litri de apă un pumn de plante timp de 5 minute. Se vor pune următoarele plante medicinale: usturoi zdrobit, flori de păducel, flori şi tulpini de rostopască, flori de nalbă mare, frunze de mur, frunze de salvie. În cazurile mai grave se pune câte un pumn din fiecare din aceste plante. Se strecoară apoi în cada de baie unde se va sta timp de 20 minute. Se pot de asemenea face băi vaginale cu acest decoct adăugând 250 ml din decoctul de mai sus la 2 litri de apă. Instilaţiile în acest caz se fac cu irigatorul seara la culcare, timp de o săptămână în fiecare zi.

Se mai pot folosi de asemenea flori de fân o mână cel puţin la 2 litri de apă fierte 10 minute, apoi strecurate. Sunt şi acestea foarte eficiente.

Tărâţe calde. Se încălzesc şi se aplică extern pe partea din jos a abdomenului. De asemenea se poate face baie cu acestea. Se va pune atunci tărâţa (500g) într-un săculeţ de pânză şi se va lăsa să curgă apa fierbinte în cadă peste acest săculeţ. Se va sta apoi în cadă la temperatura puţin mai ridicată decât temperatura corpului timp de 20-30 minute.

Cataplasme cu mămăliguţă. Se va fac e o mămăliguţă mai tare care se va întinde pe o bucată de pânză mai mare ca zona afectată în strat de 3 cm apoi se aplică cât mai fierbinte pe partea de jos a abdomenului. Se face seara şi se ţine apoi această cataplasmă cât timp este caldă învelită în ceva de lână pentru a menţine mai mult timp căldura locală.

În toate cazurile ovulele cu propolis (0,5 g la un ovul) sunt foarte indicate.

Se va feri de frig, de ridicat şi chiar de eforturi fizice de ori ce natură, până la vindecare.

Carpicon- supozitoare cu răşină de brad se vor folosi introduse în vagin câte unul după o prealabilă spălătură. Se poate folosi pentru efectul deosebit de puternic antibiotic. Aceste supozitoare se pot introduce şi intrarectal cu acelaşi efect.

Se va evita statul prelungit în picioare, frigul, umezeala, eforturile mari şi chiar contactul sexual. În timpul tratamentului ar fi foarte bine ca şi partenerul de sex să facă acelaşi tratament pentru că în caz contrar se vor ivi dese recidive, deoarece infecţia se transmite de la un partener la celălalt.

Se pune: urzică, flori de gălbenele şi coada şoricelului- 2 linguriţe de amestec la 250ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se foloseşte călduţă la spălături şi intern se pot consuma 2-3 căni pe zi, perioade mai lungi cu efecte deosebite. Este bine să se ţină o cură de mai lungă durată cu tratament atât intern cât şui cu spălături.

Aciditatea gastrică

            În mod normal, aciditatea este de 1,5 până la 1,8 g la litru, aceasta fiind dată de prezenţa acidului clorhidric.  Acidul clorhidric este necesar pentru activitatea normală a pepsinei şi joacă un rol de sterilizare a alimentelor ingerate, omorând o serie de bacterii. Modificări apar în diferite afecţiuni ca: nevroza gastrică, ulcer, cancer stomacal, etc.

            Hiperaciditatea apare de obicei în ulcerul stomacal. Hipo şi aclorhidria sunt suspecte de cancer.

            Interpretarea acestor rezultate în urma analizelor va fi făcută doar de către medic.

            Se pot folosi următoarele plante medicinale:

Aloe vera, angelică, anasonul, banane, busuiocul, cartofi, castraveţi, ceai negru, chimen, cimbru, coada calului, conopidă, dovlecei, dud, fasole verde, fenicul, lămâie, mărar, mătăciune, măselariţă, morcovi, năsturel, osul iepurelui, păpădie, păstârnac, pătrunjel, pedicuţă, pir, praz, prun, ridichi, roşii, rozmarin, salată verde, scorţişoară, sfeclă roşie, soc, soia, spanac, sunătoare, şopârlaiţă, tarhon, tătăneasă, turiţă mare, ţelină,  urzică, usturoi, varză, vâsc.

Modul de folosire al plantelor:

Aloe (Aloe vera) sucul din aceste plante proaspăt obţinut sau uscat luat praf ajută la alcalinizarea conţinutului stomacal.

Angelică (Angelica arhangelica) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma câte 1 cană după fiecare masă, pentru efectul de alcalinizare al conţinutului stomacal. Se poate lua şi sub formă de praf care se obţine cu râşniţa de cafea şi din care se pune un vârf de cuţit sub limbă pentru 5 minute, apoi se înghite cu apă. Se poate folosi şi rădăcina la fel.

Ananas- se consumă fructele fiind alcaline şi combătând aciditatea gastrică.

Anason (Pimpinella anisum) 1 linguriţă de seminţe măcinate se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma câte 1 cană după fiecare masă, pentru efectul de alcalinizare al conţinutului stomacal. Se poate lua şi sub formă de praf care se obţine cu râşniţa de cafea şi din care se pune un vârf de cuţit sub limbă pentru 5 minute, apoi se înghite cu apă.

Banane- Cură de banane: se vor consuma 1-2 banane pe zi care vor reduce aciditatea şi au o acţiune calmantă asupra mucoasei stomacului. Este unul dintre puţinele fructe neutre.

Busuioc (Ocinum basilicum) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma câte 1 cană după fiecare masă, pentru efectul de alcalinizare al conţinutului stomacal.

Piure de cartofi: este cel mai util remediu în vindecarea deranjului stomacal. Se poate consuma în orice cantitate. La fel se poate consuma şi supa de cartofi ca şi cartofii cruzi. Acestea ajută la calmarea crampelor şi arsurilor stomacale.

Castraveţi (Cucumis sativus) se consumă cruzi sau sub formă de suc în cazul acidităţii mari.

Ceai negru- 1 plic se pune la 250 ml apă clocotită. Se lasă pentru 15 minute apoi se scoate afară plicul şi se consumă ceaiul pentru efectul alcalinizant.

Chimen (Carum carvi) 1 linguriţă de seminţe măcinate se înghit pentru efectul alcalinizant cu apă. Sau se pun 1 linguriţă  la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma câte 1 cană după fiecare masă, pentru efectul de alcalinizare al conţinutului stomacal.

Cimbru (Tymus vulgaris) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma câte 1 cană după fiecare masă, pentru efectul de alcalinizare al conţinutului stomacal.

Coada calului (Equisetum arvense)  1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma câte 1 cană după fiecare masă, pentru efectul de alcalinizare al conţinutului stomacal. Se va lua planta uscată şi se macină cu râşniţa de cafea. Se cerne apoi şi se ia un vârf de cuţit de 3 ori pe zi cu 15 minute înaintea meselor. Se ţine puţin în gură, după care se va înghiţi cu apă. Ajută în toate cazurile în care există o hiperaciditate stomacală.

Conopidă preparată în diferite preparate culinare (orice formă) ajută la alcalinizarea conţinutului stomacal. Se poate consuma şi sub formă de suc în amestec cu alte legume cu un efect mai puternic.

Curmale se consumă fructele ajutând la dispariţia acidităţii stomacale.

Dovlecei- preparată în diferite preparate culinare (orice formă) ajută la alcalinizarea conţinutului stomacal. Se poate consuma şi sub formă de suc în amestec cu alte legume cu un efect mai puternic.

Dud- ceaiul din frunze este foarte util diabeticilor şi cardiacilor, acţionând prompt în răceli, fiind sudorific şi în diaree datorită caracterului lor astringent. Sunt foarte utile pentru alcalinizarea stomacului fiind deci utile în gastritele hiperacide. Se consumă 1 cană zilnic dintr-o lingură de frunze puse la 250 ml apă clocotită. În cazurile de ulcer se pot pune 2 linguri de frunze la 250 ml apă clocotită şi se bea din 2 în 2 ore câte o înghiţitură. Se foloseşte în crizele de ulcer. Neutralizează acidul gastric şi protejează mucoasa stomacală de substanţele nocive.

Fasole verde (Phaseolus vulgaris) se consumă fasolea verde suc sau crudă în salate sau chiar gătită ajutând la dispariţia acidităţii gastrice.

Fenicul (Foeniculum vulgare) 1 linguriţă de seminţe măcinate se înghit pentru efectul alcalinizant cu apă. Sau se pun 1 linguriţă  la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma câte 1 cană după fiecare masă, pentru efectul de alcalinizare al conţinutului stomacal.

Grepfruit (Citrus decumana) cu toate că este un fruct care are mult acid citric în stomac are reacţie alcalină, combinându-se cu mineralele conţinute. Se poate consuma crud.

Lămâie (Citrus lemon) O felie de lămâie crudă mâncată fără zahăr calmează rapid durerea. Sucul de lămâie (acidul citric) are reacţie cu mineralele (Metalele ) din stomac rezultând neutralizarea sucului.

Mango se consumă fructul care ajută la neutralizarea sucului gastric.

Mărar (Anthum gruveoles) 1 linguriţă de seminţe măcinate se înghit pentru efectul alcalinizant cu apă. Sau se pun 1 linguriţă  la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma câte 1 cană după fiecare masă, pentru efectul de alcalinizare al conţinutului stomacal.

Mătăciune (Dracophalum moldavica) 1 linguriţă de plantă mărunţită  puse la 250 ml apă clocotită. În cazurile de ulcer se pot pune 2 linguri de frunze la 250 ml apă clocotită şi se bea din 2 în 2 ore câte o înghiţitură. Ajută la calmarea durerilor.

Măselariţă (Hiosciamus niger)  1 linguriţă de plantă mărunţită  puse la 250 ml apă clocotită. În cazurile de ulcer se pot pune 2 linguri de frunze la 250 ml apă clocotită şi se bea din 2 în 2 ore câte o înghiţitură. Ajută la calmarea durerilor.

Mere (Mallus pumilla) se consumă fructe crude ajutând la neutralizarea sucului gastric.

Morcovi (Daucus carota) sucul de morcovi este unul dintre cele mai bune alcalinizante. Se poate consuma de 3 ori pe zi, câte 200 ml . De asemenea se poate amesteca cu orice alt suc de legume. Se pot de asemenea consuma şi morcovi fierţi sau se fierb chiar şi frunzele cu acelaşi rezultat.

Năsturel (Nasturtium officinale)  1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma câte 1 cană după fiecare masă, pentru efectul de alcalinizare al conţinutului stomacal.

Osul iepurelui (Ononis spinosa) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma câte 1 cană după fiecare masă, pentru efectul de alcalinizare al conţinutului stomacal.

Păpădie (Taraxacum officinale) frunzele proaspete se pun după spălare cu puţin ulei şi suc de lămâie şi se consumă ca orice salată de mai multe ori pe zi. Suplimentar are şi rolul de a fortifica ficatul. Ajută la alcalinizarea acidităţii stomacului.

Păstârnac (Pastinaca sativa) se poate folosi sucul în cantitate de 50 ml pus la 200 ml suc de morcovi. Se poate obţine din rădăcină şi frunze. Se poate de asemenea consuma fiert.

Pătrunjel (Petroselinum crispus) e poate folosi sucul în cantitate de 50 ml pus la 200 ml suc de morcovi. Se poate obţine din rădăcină şi frunze. Se poate de asemenea consuma fiert. Este unul dintre sucurile foarte tari şi nu se consumă singur.

Pedicuţă (Lycopodium clavatum) frunze verzi cu ulei şi puţin suc de lămâie ajută la neutralizarea conţinutului stomacal şi în plus contribuie la curăţirea ficatului şi chiar refacerea celulei hepatice.

Pere (Pirus communis) se consumă fructe crude ajutând la neutralizarea sucului gastric.

Pepeni (Cucumis melo) se consumă pepenii ajutând la neutralizarea sucului.

Portocale (Citrus auratium dulcis) se consumă fructe crude ajutând la neutralizarea sucului gastric.

Pir (Cynodon dactylon) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară şi se pune puţin bicarbonat. Se poate şi arunca prima apă şi să se pună alta. Se pot consuma câte 1 cană după fiecare masă, pentru efectul de alcalinizare al conţinutului stomacal.

Praz (Allium porrum) se consumă crud cu diferite preparate culinare sau chiar se pune în diferite mâncăruri în special cu legume pentru a obţine alcalinizarea conţinutului stomacal.

Prun (Prunus domestica) se consumă fructele crude pentru efectul alcalinizant. Fructele trebuie să fie cât mai coapte.

Ridiche (Raphanus sativus) se dă pe răzătoare se pune ulei şi puţin oţet sau suc de lămâie şi se consumă.

Roşii (Lycopersicum esculentus) se consumă roşiile pentru efectul de alcalinizare al conţinutului stomacal. Se poate consuma şi sub formă de suc împreună cu alte legume, pentru acelaşi efect.

Rozmarin (Rozmarinus officinalis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma câte 1 cană după fiecare masă, pentru efectul de alcalinizare al conţinutului stomacal.

Salată verde (Lactuca sativa) se consumă frunzele proaspete sub formă de salată cu puţin suc de lămâie, pentru efectul alcalinizant al lor.

Scorţişoară (Cinammomum ceylonicum) 1 linguriţă de praf de coajă obţinut cu râşniţa de cafea se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma câte 1 cană după fiecare masă, pentru efectul de alcalinizare al conţinutului stomacal.

Sfeclă roşie (Beta vulgaris) se consumă sub formă de suc simplu sau în amestec cu alte sucuri din legume. Se poate folosi şi în diferite preparate culinare.

Smochine (Ficus carica) se consumă pentru neutralizarea sucului.

Soc (Sambucus nigra) Tinctura de fructe de soc- ajută şi la revenirea la greutatea normală şi modifică rapid PH-ul  Înlătură constipaţia, ajută la funcţionarea mai bună a rinichilor, deblochează tranzitul intestinal, ducând la o reechilibrare a acidului stomacal, normalizează apetitul, dispar anumite mirosuri neplăcute din organism şi multe altele. Se poate lua câte 1 linguriţă de 1-3 ori pe zi diluate în apă sau ceai.

Soia (Soja hipoida) se consumă boabele în orice mod preparate, inclusiv lapte de soia care ajută la neutralizarea sucului stomacal.

Spanac (Spinaceae oleraceae) se consumă frunzele proaspete sub formă de salată cu puţin suc de lămâie, pentru efectul alcalinizant al lor. De asemenea se poate folosi în diferite preparate culinare.

Struguri (Vitis vinifera) se consumă strugurii pentru efectul de neutralizare al sângelui.

Sunătoare (Hipericum perforatum) se consumă în fiecare dimineaţă pe ne mâncate (la trezire) 1 linguriţă de ulei de sunătoare care neutralizează aciditatea şi protejează stomacul.

Şopârlaiţă (Succisa pratensis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma câte 1 cană după fiecare masă, pentru efectul de alcalinizare al conţinutului stomacal.

Tarhon (Artemisia dracunulus) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma câte 1 cană după fiecare masă, pentru efectul de alcalinizare al conţinutului stomacal. Se poate folosi şi la diferite preparate culinare.

Tătăneasă (Symphytum officinalis) 1 linguriţă de rădăcină mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe pentru 5 minute. Se strecoară şi se pot consuma 2 căni pe zi, pentru efectul alcalinizant.

Turiţă mare (Agrimonia eupatoria) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma câte 1 cană după fiecare masă, pentru efectul de alcalinizare al conţinutului stomacal.

Ţelină (Apium graveolens) se consumă sucul obţinut din rădăcină sau frunze fiind un puternic alcalinizant. Se indică folosirea cu suc de morcov.

Urzică (urtica dioica) se consumă frunze de urzică în diferite salate crude (cu ulei şi puţin suc de lămâie) sau chiar puse în diferite mâncăruri. Se poate face de asemenea şi un ceai din 2 linguriţe de frunze mărunţite puse la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni cu 30 minute înainte de mese. Acestea ajută la drenarea şi fortificarea ficatului şi stomacului, neutralizează acidul gastric şi protejează mucoasa stomacală de substanţele nocive.

Usturoi: acesta linişteşte durerile de stomac, în special cele provocate de surplusul de suc gastric. Studiile efectuate arată că usturoiul reduce în mod evident producerea de suc gastric, întărind totodată şi mucoasa stomacală şi de asemenea ajută la distrugerea multor microbi din stomac.

Varză (Brasica oleracea) Se poate face o cură de suc de varză timp de 2-3 săptămâni, zilnic câte 2-3 pahare, ajută la reglarea activităţii stomacului şi la vindecare. Suc de varză: cercetările ştiinţifice confirmă efectul curativ al sucului de varză în combaterea inflamaţiei mucoasei stomacale. Durata consumului este de minimum 2 săptămâni câte 2-3 pahare pe zi, băută puţin câte puţin, înainte şi între mese.

Vâsc (Vâscum album) 1 linguriţă de praf de plantă se pune la 250 ml apă şi se lasă pentru 8 ore la temperatura camerei. Se strecoară şi se consumă pentru efectul care-l are în neutralizarea acidităţii.

Mierea, iaurtul şi usturoiul au efect antibacterian.

Se vor evita prăjelile, zahărul, dulciurile, alcoolul de orice fel, alimentele conservate, mai ales cele conservate cu aditivi alimentari sintetici, prăjiturile, sucurile din comerţ, etc.

Alte alimente hipoacidifiante: ciupercile proaspete de orice fel, pâinea graham şi cea neagră.

Sucul de morcovi cu sfeclă roşie în părţi egale la care se adaugă şi suc de castravete este de asemenea util, pentru calmarea durerilor.

 Suc de morcovi 2 părţi şi o parte suc de spanac. Se poate în acest fel consuma 200 ml de 3 ori pe zi, preferabil înainte de mese.

În general se poate afirma că toate sucurile de legume sunt alcalinizanţi pentru sucul gastric.

            În hipoaciditate: cătină, roiniţă, schinel.

            Pentru calmarea durerilor provocate de aciditatea gastrică, cel mai eficient tratament, care vindecă şi ulcerul gastric, este 1 linguriţă de cartof ras, mâncat cu 30 minute înainte de fiecare masă.

            De asemenea se poate lua argilă câte 1 linguriţă zilnic în cure de lungă durată pentru că acesta face un pansament gastric şi anulează aciditatea dacă există.